Mesajul președintelui
Vă invit să privim cu echilibru datele publicate de INS.
1. Economia a suferit o contracție de 2% pentru că s-a redus consumul. Pentru unii, reducerea consumului a venit din diminuarea puterii de cumpărare, pentru alții din prudența față de viitorul economic.
2. România reușește totuși să reducă un deficit bugetar masiv fără asistență externă, fără FMI și fără criza economică pe care a trăit-o în 2009–2010.
3. Nu e ceva ce descoperim acum. Economia României încetinește de patru ani, în ciuda unor deficite imense. Limitarea corupției, creșterea competitivității, corespondența între așteptările mediului privat și ce face politicul sunt lucruri pe care le avem de rezolvat de mult timp.
4. Avem motive de optimism. Avem o economie privată solidă. Programul SAFE a fost bine întocmit de guvern și va genera dezvoltare. Fondurile europene, și PNRR, și structurale, vor genera dezvoltare. Sunt ușoare progrese pe diminuarea evaziunii fiscale.
Evident că România are enorm de multe de reparat, în justiție, în economie, în educație, în sănătate.
Responsabilii politici să se preocupe mai mult de problemele structurale și mai puțin de zgomot și lozinci.
Iar dumneavoastră, cetǎțenii, continuați să puneți, cu echilibru, presiune pe decidenții politici pentru rezolvarea acestor probleme.
Eu rămân implicat și alături de dumneavoastră în acest demers, susținând aceleași obiective și aceeași responsabilitate publică.
Economia României a frânat puternic în trimestrul al patrulea și și-a redus atât dinamica anuală, cât și pe cea trimestrială.
De ce este important Recesiunea tehnică definește o perioadă în care produsul intern brut (PIB-ul) unei țări a scăzut pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Acest concept este diferit de recesiunea „clasică”, care ia în calcul și alți factori precum evoluția ocupării forței de muncă, producția industrială sau venitul disponibil.
România a mai trecut prin recesiuni tehnice cauzate de tranziția post-comunistă (1996-1999) sau de pandemia COVID-19 (2020).
De asemenea important Este un semnal de alarmă pentru economie și poate fi un avertisment pentru investitori, afaceri și guverne, necesitând ajustări strategice, precum stimulente fiscale sau revizuirea bugetelor.
Pe tot anul 2025, economia a crescut cu doar 0,6%, față de 0,9% în 2024 și 2,3% în 2023, arată datele semnal de la Statistică.
În trimestrul al patrulea, creșterea anuală a încetinit la 0,1% pe seria brută, de la 1,7% în trimestrul precedent.
Mai mult, în termeni trimestriali, economia a scăzut cu 1,9% în trimestrul al patrulea comparativ cu trimestrul al treilea. În trimestrul al treilea scăzuse cu 0,1% față de precedentul.
Cele două trimestre consecutive de scădere înseamnă că tehnic economia se află în recesiune.
Pentru 2026, economiștii se așteaptă la o accelerare a creșterii economice la circa 2%, deși datele probabil vor fi revizuite în jos pe seama performanțelor slabe din trimestrul al patrulea, care de regulă are un efect și în startul noului an.
Detaliile PIB din trimestrul patru vor fi publicate ulterior de Statistică, datele de azi fiind unele semnal.
Datele privind încrederea sugerau o contracție economică în a doua parte a lui 2025, pe fondul aplicării măsurilor de reducere a deficitului, în principal creșteri de taxe (TVA și accize) și unele tăieri de cheltuieli.
Mai mult, pesimismul consumatorilor s-a prelungit și la startul acestui an, când au intrat în vigoare alte creșteri de taxe, de data aceasta locale. Totodată, impozitele pe dividende au fost majorate la început de an.
Inflația a crescut puternic începând cu luna iulie, pe fondul creșterii facturilor la energie și apoi, din august, ca urmare a majorării taxelor pe consum, efect care s-a văzut imediat în prețuri.
Rata inflației aproape s-a dublat de la puțin peste 5% la aproape 10% pe an, fiind cea mai ridicată din UE.
Vânzările firmelor cu amănuntul, pe fondul inflației și al pesimismului consumatorilor, au scăzut începând cu luna august și abia au crescut pe ansamblul lui 2025. UniCredit estimează că vânzările vor rămâne în scădere până ce rata inflației va scădea, lucru așteptat pentru această vară, pe fondul unui efect de bază.
Industria a încheiat, de asemenea, cel mai probabil cu un nou an de contracție, având în vedere cererea externă încă redusă.
Creditarea a scăzut în termeni reali anul trecut, iar costul ridicat al împrumuturilor în lei a determinat firmele să se îndrepte către finanțarea în valută.
Economiștii se așteaptă ca în acest an investițiile să genereze un aport mai mare la dinamica PIB decât consumul. Din partea statului este așteptată accelerarea investițiilor cu fonduri europene, având în vedere că este ultimul an al PNRR.
De notat că au fost revizuite și datele din urmă. Cea mai imporantă modificare este pentru primul trimestru din 2025, când creștrea trimestrială de 0,1% s-a transformat într-o scădere de 0,6.
Revizuirile Statisticii:
rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 100,1% la 99,4% ;
rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,1% la 101,0% ;
rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025 au fost revizuite de la 99,8% la 99,9%.
UPDATE: De asemenea, deși nu este menționat de INS, din tabel se observă și o revizuire în jos a datelor din primul trimestru din 2024, de la 0% la -0,4%. Având în vedere că dinamica din T2 2024 a rămas de -0,4%, rezultă că economia a fost în recesiune tehnică și în prima jumătate a anului 2024, sub guvernul PSD-PNL-UDMR condus de Marcel Ciolacu. Tabelul de mai jos este cel cu cifrele anterioare, publicate în 9 ianuarie.
