Pentru a spori securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii Europene, Consiliul UE a adoptat un regulament privind reducerea voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% în această iarnă. Regulamentul prevede posibilitatea declanșării de către Consiliu a unei „alerte a Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie. Textul acestei reglementări va fi publicat în Jurnalul Oficial la începutul săptămânii care vine și va intra în vigoare la o zi după publicare.
Scopul reducerii cererii de gaze este de a face economii pentru această iarnă pentru a ne pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care utilizează în permanență aprovizionarea cu energie ca armă, conform Consiliului UE, arată news.ro.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
8 noiembrie - Maraton Black Friday
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu măsuri alese de ele însele.
Deși toate statele membre vor depune toate eforturile pentru a realiza reducerile, Consiliul a specificat o serie de scutiri și posibilități de a aplica o derogare parțială și, în unele cazuri, totală de la obiectivul obligatoriu de reducere, pentru a reflecta situațiile specifice ale statelor membre și pentru a asigura că reducerile de gaze sunt eficace în sporirea securității aprovizionării în UE, mai indică sursa citată.
Consiliul UE a convenit că statele membre care nu sunt interconectate cu rețelele de gaze ale altor state membre sunt exceptate de la reducerile obligatorii de gaze, deoarece nu ar fi în măsură să elibereze volume semnificative de gaze în beneficiul altor state membre. Statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul energetic european și care depind în mai mare măsură de gaze pentru producția de energie electrică vor fi, de asemenea, exceptate în cazul în care sunt desincronizate de la rețeaua unei țări terțe, pentru a evita riscul unei crize a aprovizionării cu energie electrică.
Statele membre își pot limita obiectivul de reducere pentru a-și adapta obligațiile de reducere a cererii dacă au interconexiuni limitate cu alte state membre și pot demonstra că capacitățile lor de export și infrastructura lor internă de GNL sunt utilizate în cea mai mare măsură cu putință pentru a redirecționa gazele către alte state membre.
Statele membre își pot limita de asemenea obiectivul de reducere în cazul în care și-au depășit obiectivele privind constituirea de stocuri de gaze, în cazul în care acestea depind în mare măsură de gaze ca materie primă pentru industriile critice sau pot utiliza o metodă diferită de calcul în cazul în care consumul lor de gaze a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an comparativ cu media ultimilor cinci ani.
De asemenea, statele membre au convenit să consolideze rolul Consiliului în declanșarea „alertei Uniunii”. Alerta ar urma să fie activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, acționând în baza unei propuneri a Comisiei. Comisia prezintă o propunere de declanșare a unei „alerte a Uniunii” în cazul unui risc substanțial de deficit grav de aprovizionare cu gaze sau al unei cereri de gaze excepțional de ridicate sau în cazul în care cel puțin cinci state membre care au declarat o alertă la nivel național solicită Comisiei acest lucru.
Atunci când aleg măsurile de reducere a cererii, statele membre au convenit că vor lua în considerare acordarea de prioritate măsurilor care nu afectează clienți protejați precum gospodăriile și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și sectorul apărării. Printre măsurile posibile se numără reducerea consumului de gaze în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a înlocuirii combustibililor în industrie, campanii naționale de sensibilizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii, precum și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile între întreprinderi.
Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică și vor raporta periodic Comisiei cu privire la evoluția planurilor lor.
Regulamentul a fost adoptat în mod formal printr-o procedură scrisă. Adoptarea urmează unui acord politic la care au ajuns miniștrii în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Energie din 26 iulie. Regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare.
Regulamentul este o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată. Acesta se va aplica pe o perioadă de un an, iar Comisia va efectua până în mai 2023 o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a UE, mai indică sursa menționată.
UE se confruntă cu o potențială criză în materie de securitate a aprovizionării odată cu reducerea semnificativă a livrărilor de gaze din Rusia și cu un risc grav de întrerupere totală, pentru care statele membre trebuie să se pregătească imediat, în mod coordonat și în spiritul solidarității. Deși nu toate statele membre se confruntă în prezent cu un risc semnificativ de securitate a aprovizionării, perturbări grave în anumite state membre ar afecta economia UE în ansamblu.
Regulamentul completează legislația și inițiativele actuale ale UE, care garantează o aprovizionare sigură cu gaze pentru cetățeni și protecția clienților împotriva perturbărilor majore ale aprovizionării, în special Regulamentul (UE) 2017/1938 privind siguranța furnizării de gaze.
Acest regulament vine în continuarea altor inițiative deja în curs care urmăresc îmbunătățirea securității aprovizionării cu gaze și reziliența UE, inclusiv un regulament privind înmagazinarea gazelor, crearea unei platforme energetice a UE de achiziționare în comun și inițiativele enumerate în planul REPowerEU.
