Potrivit datelor transmise de INS, România are circa 443.000 de șomeri după definiția Biroului Internațional al Muncii. Cam cât populația unui județ cum este Arad sau Dâmbovița. Doar că cifrele sunt înșelătoare.
Șomajul invizibil este în creștere. Iar când spun „șomaj invizibil” mă refer la cei oamenii descurajați și la cei cu normă parțială care ar dori să lucreze mai multe ore, dar nu au unde sau nu au cum. Rata oficială a șomajului nu îi consideră șomeri. Atunci când vorbim despre rata oficială a șomajului – acum la un nivel scăzut – îi ignorăm pe acești lucrători, care sunt invizibili în statistici, arată Hotnews.ro.
Piața muncii s-a mai „răcit” anul trecut, dar rămâne încă tensionată. Cererea de forță de muncă a încetinit ușor (+1,1% în 2023, în scădere de la +2,3% în 2022), resimțind încetinirea economiei și creșterea costurilor cu forța de muncă. Serviciile și industria au fost principalii „vinovați” de această încetinire a creșterii ocupării, în timp ce sectorul care angajează semnificativ este cel al construcțiilor, pe fondul numeroaselor proiecte de infrastructură aflate în curs.
Perspectivele pieței muncii
Piața muncii va trebui să facă mai mult cu mai puțin - ne așteptăm la intensificarea presiunilor demografice care influențează oferta de muncă, arată raportul BRD. Potrivit FMI, până în 2030, creșterea ofertei de muncă la nivel mondial va fi de doar 0,3%. Țările care se bucură de un dividend demografic vor contribui la susținerea creșterii forței de muncă la nivel mondial, iar doi din trei oameni nou intrați pe piața muncii vor veni din India și Africa sub-sahariană, arată un raport recent al BRD.
Noul „șerif” în oraș – Inteligența Artificială. Potrivit „The Future of Jobs Report” lansat de Forumul Economic Mondial, peste 85% dintre firme spun că adopția tehnologiilor noi și extinderea accesului digital sunt tendințele viitorului, se mai spune în documentul citat.
Economiile avansate vor beneficia de inteligența artificială mai devreme decât economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare. IA va spori locurile de muncă actuale, mai degrabă decât să le înlocuiască complet și va duce și la crearea de locuri de muncă complet noi. Cei care se pot adapta și învăța să folosească noile instrumente vor fi mai bine poziționați pentru a reuși.
FMI estimează că, în economiile avansate, inteligența artificială ar putea afecta aproximativ 60% dintre lucrători, aproximativ jumătate dintre cei expuși obținând o productivitate mai mare și obținând venituri mai mari. Inteligența artificială ar putea afecta aproximativ 40% din locurile de muncă din economiile de piață emergente și 26% din locurile de muncă din țările cu venituri mici.
Joburile care vor scădea treptat sunt cele care țin de secretariat, casierii, servicii poștale, vânzători de bilete și operatori care introduc date în computer. Cu toate acestea, este la fel de important să înțelegem limitările sistemelor de IA.
Angajatorii estimează că 44% din abilitățile lucrătorilor vor fi perturbate în următorii cinci ani și șase din 10 lucrători vor avea nevoie de programe de training. Cea mai mare prioritate pentru formarea de competențe este reprezentată de abilitățile cognitive - gândire analitică și creativă, urmate de AI și big data.
Munca hibridă va continua, fiind preferată și de angajatori și de angajați. Angajații mai ales percep multe beneficii asociate lucrului de acasă: economii de costuri (financiare, timp, energie), flexibilitate, spațiu de lucru personalizat și așa mai departe.
