Creșterea salariului minim cu 16% de la 1 februarie, la 1.450 de lei, este o măsură cu impact negativ mai ales asupra afacerilor mici, care i-ar putea împinge pe unii patroni să închidă afacerea sau să taie din beneficiile angajaților, să treacă o parte din salariați pe jumătate de normă, să opereze concedieri sau să crească prețurile, în condițiile în care și angajații mai bine plătiți ar putea cere creșteri salariale, spun economiștii consultați de News.ro. Efectele cele mai nocive ar putea fi extinderea plății "la negru" în anumite categorii de afaceri și stimularea economiei gri, parțial fiscalizate, în timp ce, într-un caz fericit, măsura ar putea ajuta la ieșirea României din modelul economic actual, bazat mai ales pe salarii mici.
Problema salariului minim este una intens dezbătută de către economiști. Unii se opun ideii de salariu minim, considerat o barieră de intrare pe piața muncii care îi afectează mai ales pe salariații cel mai puțin calificați, ce pierd contactul cu locurile de muncă plătite legal și depind fie de munca "la negru", fie de asistența socială, deci de guvern.
În acest fel, salariul minim poate fi considerat, spun acești economiști, chiar o încălcare a dreptului la muncă, pentru că le interzice salariaților săraci să lucreze.
Pe de altă parte, alți economiști susțin salariul minim, pe care îl leagă de anumite drepturi sociale precum dreptul la un "salariu decent".
În Uniunea Europeană, 22 din 28 de state au salarii minime, iar șase țări - Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia - nu au stabilit un astfel de prag de intrare pe piața muncii, potrivit Eurostat.
CITEȘTE ȘI Bugetarii câștigă în medie cu 400 lei lunar mai mult decât angajații din sectorul privat. Diferențele salariale prezentate în detaliu Datele Eurostat arată că, la 1 iulie 2016, dintre statele care aveau un salariu minim, cele mai mici salarii minime din Uniunea Europeană erau în Bulgaria (215 euro), România (276 euro), Ungaria (350 euro), Cehia (365 euro), Letonia (370 euro) și Lituania (380 euro), acestea fiind singurele state în care salariul minim este inferior pragului de 400 euro.
La polul opus, cele mai mari salarii minime erau la jumătatea anului trecut în Luxemburg (1.923 euro), Irlanda (1.546 euro), Olanda (1.537 euro) și Belgia (1.532 euro).
În ultimii șapte ani, salariul minim din România s-a dublat, de la 600 de lei în 2009 până la 1.250 de lei în prezent.
Noul guvern a anunțat deja că va pune în aplicare de la 1 februarie 2017 promisiunea electorală a PSD, de a majora salariul minim la 1.450 lei, echivalent cu 321 euro, la cursul actual.
Această măsură nu are o acoperire în situația economiei și ar putea reprezenta o veste proastă pentru mulți antreprenori, a avertizat președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.
CITEȘTE ȘI Managerii din sectorul privat cresc bonusurile pentru a-i motiva și a-i păstra pe angajați ”Acest avans, din perspectiva mediului de afaceri, nu este tocmai o veste bună. Raportul dintre salariul mediu și cel minim a depășit 50%, peste media europeană”, a spus Dumitru, pentru News.ro.
Câștigul salarial mediu net la nivel național, care include atât salariile, cât și bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajații, a ajuns în octombrie 2016 la 2.108 lei (469 euro), potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Președintele Consiliului Fiscal a avertizat că patronii au multe opțiuni pentru a ase adapta la n oul salariu minim, în funcție de gradul de suportabilitate asupra afacerii.
Economiștii pledează pentru o formulă prin care să fie legată creșterea salariului minim de anumiți indicatori economici, pentru a fi o măsură sustenabilă și nu una discreționară, politică.
”Salariile cresc, este firesc, dar este foarte important ritmul de creștere. Dacă este doar o măsură politică, fără acoperire economică, am putea asista la avansul economiei negre sau gri”, a afirmat Dumitru.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Modificări Codul Muncii: Angajatorii vor risca închisoarea pentru remunerarea salariaților sub salariul minim numai în anumite condiții Secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, estimează că această măsură ar putea duce la creșteri în lanț ale salariilor tuturor angajaților, iar cele mai dure efecte se vor simți în sectoarele economice cu un nivel tehnologic mai scăzut, unde cei mai mulți dintre angajați lucrează pentru salariul minim.
”Un angajat care câștigă în prezent 1.500 de lei va cere și el 100-200 de lei în plus. Efectele se vor simți însă diferit, dar cel mai dur în industriile cu un nivel tehnologic mai scăzut, precum cea textilă, mobilă sau HoReCa, unde mare parte a angajaților au salariul minim”, a spus Pârvan, pentru News.ro.
El avertizează că unii patroni ar putea lua în calcul inclusiv să taie din beneficiile angajaților, să treacă o parte din salariați pe jumătate de normă sau să opereze concedieri.
Această măsură ar putea avea efecte bune doar dacă va ajuta la ieșirea României din capcana salariilor mici, prin stimularea creării de produse și servicii cu o valoare adăugată mai mare, ceea ce ar duce la creșterea gradului de complexitate al muncii angajaților și, implicit, la salarii mai mari.
Pentru aceasta este însă nevoie și de alte politici, de stimulare a inovației și de reforme structurale, care lipsesc din programele electorale, fiind puțin populare, spun economiștii.
CITEȘTE ȘI TABEL Haosul salarizării: Bugetari cu aceeași funcție și salariu diferit, consilier juridic plătit mai prost ca un șofer Președintele organizației Romalimenta, Sorin Minea, care este și proprietar al producătorului de carne Angst, consideră că unii patroni vor folosi această măsură ca pretext pentru creșterea prețurilor, chiar dacă nu creșterea salariilor va reprezenta principala cauză.
”Asupra prețurilor au, însă, efect mult mai mare scumpirile materiilor prime de anul trecut și devalorizarea leului de la finalul lui 2016. Există pierderi financiare cauzate de devalorizarea leului, la rulaje de milioane de euro se simte”, a spus Minea, pentru News.ro.
El estimează că prețurile practicate de producătorii de carne ar putea crește și cu 5% în acest an, în special în cazul produselor cu o calitate mai bună, dacă se păstrează actualele condiții ale pieței.
Potrivti programului de guvernare, PSD și-a propus și creșterea accelerată a salariului minim pe economie, la 1.510 lei (335 euro) în 2018, 1.625 lei (361 euro) în 2019 și 1.750 lei (389 euro) în 2020, aceasta fiind considerată "varianta pesimistă" a scenariului de evoluție economică.
