Noile condiții privind programul Start-Up Nation 2018-2019, propuse de Ministerul pentru Mediul de Afaceri și prezentate ieri de Profit.ro, au stârnit vii controverse în rândul antreprenorilor. De la acuzații de discriminare la critici privind politica ,,primul venit, primul servit’’, analiștii de la compania de consultanță Frames și experții de la Agenția de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor acuză faptul că Start-Up Nation riscă să devină un program derizoriu, care va finanța doar înființarea de gogoșerii.
,,În loc să promoveze inovația, IT-ul și să stimuleze antreprenorii din centrele universitare, Start-Up Nation va deveni un program destinat exclusiv celor care înființează gogoșerii, frizerii, firme de pompe funebre, restaurante, șaormerii sau crescătorii de păsări. Finanțăm, de exemplu, firmele de pompe funebre, cu prioritate, și nu pe cele care inovează în sectorul medical”, afirmă consultanții de la Frames, într-o analiză privind noile condiții propuse de Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
În noua formulă, programul prin care statul ar urma să ofere finanțări de până la 200.000 de lei firmelor noi, va depuncta afacerile din sectorul Inovație și IT în fața celor din producție și servicii.
,,Această măsură contravine, practic, Strategiei Naționale de Dezvoltare a României 2013-2020. Deși statul român și-a asumat că va sprijini industriile creative, IT-ul, inovația în toate formele sale, asistăm practic la o îngrădire a acestor sectoare la finanțarea asigurată de stat”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit consultantului Cristian Lungu, de la Agenția de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor București, autoritățile trebuie să ofere mediului de afaceri în primul rând predictibilitate.
,,Ceea ce fac autoritățile acum nu are nicio legătură cu asta. În Strategia de Dezvoltare a României spunem că nu încurajăm serviciile și comerțul și că trebuie să fie încurajate producția și industriile creative. Firmele de taxi, restaurantele și saloanele de înfrumusețare sunt prioritățile României?”, se întreabă acesta.
Potrivit proiectului, marile centre universitare, precum București, Cluj, Timișoara, Arad, Constanța și Brașov nu vor mai avea acces la finanțare, pentru că firmele înființate în aceste regiuni vor fi depunctate.
,,Înțelegem interesul autorităților pentru a stimula mediul de afaceri rural, însă respingem discriminarea regională, impusă prin noile criterii de punctare în Start-Up Nation. Studenții, care ar trebui să fie principalii beneficiari ai sprijinului statului pentru a deveni antreprenori în mediul în care activează, sunt practic excluși din acest mecanism. În plus, diferențierea regiunilor în funcție de densitatea mediului de afaceri este arbitrară, nefiind prezentat niciun studiu care să releve în mod clar, cu date economico-financiare actualizate, diferențele dintre județe și regiuni”, afirmă Negrescu.
Potrivit acestuia, programul Start-Up Nation ar trebui să ofere oportunități de dezvoltare egale tuturor zonelor din țară.
,,Chiar dacă se va păstra acest criteriu arbitrar, vom asista la un fenomen inerent. Vom avea tot mai multe startup-uri înființate în mediul rural și care vor activa, cu puncte de lucru, în zonele cu vad economic, în marile orașe”, estimează consultantul.
,,Avem IT-iști buni pe care în loc să îi încurajăm să rămână în România, să dezvolte propriile afaceri, acum îi punem pe fugă sau îi trimitem pachet la corporații. Start-Up Nation era renumit tocmai pentru libertatea de a aplica oricine, de oriunde, dând șanse tuturor. Oamenii care au băgat 4-5000 de lei până acum ce fac? Se mută cu afacerile la Călărași, Alexandria sau Vaslui? Cu ce forța de muncă calificată?”, se întreabă consultantul Cristian Lungu.
Potrivit acestuia, ,,tocmai zonele precum București-Ilfov sau Regiunea de Vest ar trebui să fie vizate de acest program, în condițiile în care acestea sunt deja excluse de la finanțarea europeană prin programe precum POR 2.1A – microîntreprinderi și POR 2.2 – IMM-uri sau România Start-Up Plus, din POCU’’.
Modul în care proiectele sunt avizate în Start-Up Nation este de asemenea criticat de antreprenori.
,,Politica – primul venit, primul servit – este dăunătoare pentru că impune un criteriu arbitrar și nu considerente economice în finanțarea proiectelor”, afirmă experții, care consideră că este nevoie de prioritizare a finanțării proiectelor în funcție de potențialul economic.
Potrivit acestora, în condițiile în care mediul de afaceri intern este format, în proporție de peste 80%, din companii cu un grad redus de tehnologizare din cauza accesului restrâns la creditare și capitalizare, susținerea industriilor creative este primordială.
,,Una este să deschizi o firmă care produce software și alta este să finanțezi o gogoșerie. Trebuie avizate, cu prioritate, proiectele care aduc plus valoare în economie, care inovează, care schimbă paradigma, care reușesc să antreneze business-uri pe orizontală. Avem o strategie de dezvoltare în care scrie clar că România trebuie să mizeze pe inovație, pe tehnologia viitorului, mai ales că avem potențialul acesta. Ne plângem că ne pleacă IT-știi din țară, că trăim din importuri și că exportăm prea puțin, dar continuăm să nu facem nimic pentru a sprijini industriile creative.”, spun consultanții de la Frames.
Proiectul de ordonanță de urgență privind modificarea programului Start-Up Nation a fost lansat luni și se va afla în consultare 30 de zile. Potrivit analiștilor de la Frames, în actualele condiții, cel mai probabil că programul ar urma să fie început în noiembrie, iar finanțarea (2 miliarde lei) să fie alocată anul viitor.
