Banca Națională a României nu mai urmărește să întărească controlul asupra lichidității interbancare, considerând că nivelul actual al dobânzilor din piață este suficient de atractiv încât să ducă la o apreciere a leului, pe care nu o dorește. Guvernatorul Mugur Isărescu declarase, nu mai departe de luna mai, că bancherii vor fi obligați să mărească dobânzile la depozitele atrase de la clienți pentru că va fi secetă de bani în piață.
BNR se felicită că n-a crescut dobânda cheie. După ce Banca Centrală Europeană a anunțat un nou val de relaxare monetară, piețele emergente au crescut. Investitorii caută randamente ridicate și România pare o variantă bună pentru carry-trade. Cel puțin asta sugerează guvernatorul Mugur Isărescu, care declară că au fost intrări „semnificative” de capitaluri, lucru ce pune presiune pe aprecierea leului, după ce moneda națională a ieșit cea mai jumulită din regiune la începutul anului, când a căzut cu circa 2% față de euro.
„Uitați cât de repede s-a schimbat situația. Suntem în situația clară în care cursul se apreciază și trebuie să declar public că nu dorim să se aprecieze”, spune Isărescu.
Teama BNR vine din adâncirea deficitului de cont curent la un nivel care să devină nesustenabil. La un deficit de 4,5% din produsul intern brut, poziția externă a României este cea mai proastă din Uniunea Europeană. Alte țări din regiune cu care ne comparăm – Cehia, Ungaria, Polonia – au excedente de cont curent sau o situație echilibrată.
„Trebuie să fim permanent în perioada asta în piață, sunt schimbări rapide. Considerăm că a fost o decizie inspirată faptul că nu ne-am repezit să mergem mult mai sus cu rata de politică monetară și am întărit controlul lichidității, ne-am dus cu dobânzile în piață sus și acum când vedem că lucrurile se schimbă, avem mai multă flexibilitate (...) În comunicatul actual nu mai vorbim de întărirea controlului lichidității, vorbim de controlul lichidității”, adaugă guvernatorul.
Mențiunea privind controlul strict al lichidității a apărut în comunicatul de după ședința BNR din 2 aprilie. În comunicatul de după ședința din 15 mai, BNR a apăsat pe cuvinte, anunțând „întărirea controlului asupra lichidității de pe piața monetară”. După ședința de joi, BNR menționează „păstrarea controlului strict asupra lichidității”.
Dar cât de mult au crescut dobânzile după ce BNR a anunțat că nu mai lasă bani în piață? Nu prea mult. Au crescut în aprilie la circa 3,3%, apoi au scăzut în următoarele două luni la 2,3-3,4%, în jurul mediei ultimelor cinci trimestre.
La jumătatea lunii mai, Isărescu transmitea bancherilor și că îi lasă fără lichiditate și că vor fi nevoiți să meargă la Lombard, ceea ce ar fi însemnat o creștere a dobânzilor în piață, astfel că aceștia ar face bine să ofere mai mult deponenților pentru resursele atrase.
Acest lucru nu s-a întâmplat, deși BNR a ținut operațiuni săptămânale de atragere depozite. În piață au intrat mulți bani – în jur de 18 miliarde de lei în aprilie și iunie – din titlurile de stat ajunse la scadență.
BNR are trei rate de piață. Dobânda la depozite overnight (1,5%), dobânda cheie (2,5%), utilizată atât în operațiunile de furnizare lichiditate către bănci, cât și în cele de drenare a lichidității, prin atragerea de depozite, și dobânda Lombard (3,5%), pentru băncile care nu găsesc bani în altă parte pentru închiderea pozițiilor zilnice și sunt nevoite să apeleze la BNR.
Isărescu anunțase și noi instrumente de intervenție pentru absorbția lichidității (poate la dobânzi mai mari sau la termene mai lungi), însă planul n-a mers până la capăt.
„Am ajuns la unele concluzii, le-am pregătit, am dificultăți cu câțiva colaboratori, care n-au ajuns la concluziile mele”, explică guvernatorul.
Dacă pentru cei cu credite în lei o stabilizare a dobânzilor sau chiar o ușoară scădere a lor e o veste bună, nu la fel se poate spune și pentru cei cu depozite. La o inflație de puțin peste 4%, ratele la depozite sunt la circa 2%, ceea ce înseamnă că banii din economisirile la termen pierd din valoare dacă stau în bănci, și această situație ține deja de aproape doi ani.
Valentin Tătaru, economist la ING România, crede că BNR va aștepta ca inflația să scadă puțin pentru a relaxa politica de lichiditate. „O discuție despre reducerea ratei cheie este cu siguranță prematură acum, dar după ce vom avea câteva rapoarte că a trecut sub 4%, am putea vedea o relaxare a controlului strict al lichidității”, scrie Tătaru.
Analistul mai crede că declarațiile lui Isărescu privind cursul de schimb reprezintă o intervenție verbală pentru a opri aprecierea leului. ING se așteaptă la o depreciere medie de 3-4% pentru leu în acest an, astfel încât să reflecte mai ales diferențialul de inflație între România și zona euro (situată la un nivel de 1,2%).
