Noul indice IRCC care a înlocuit ROBOR în calculul dobânzilor variabile la credite poate crește inflația, stimulând creditarea mai mult decât trebuie, consideră banca centrală, care discută în această perioadă cu Ministerul de Finanțe soluții de remediere a problemelor create prin felul în care a fost reglementat indicele, cu o distanță mare, de două trimestre, între perioada de calcul și cea de aplicare.
“IRCC privește prea mult în spate, și nu înainte și nu este corelat cu perspectiva de inflație. Perspectiva se plimbă în jurul a 4%, iar indicele e în spate. Robor era mai apropiat de perspectiva de inflație”, spune Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Ca urmare, arată acesta, impactul IRCC asupra creditării și mecanismului de transmisie a politicii monetare a fost trecut de BNR printre incertitudinile și riscurile associate perspectivei inflației.
Noua valoare a indicatorului IRCC, aplicat pentru creditele acordate începând din iulie, este de 2,63% și reprezintă media valorilor tranzacțiilor interbancare din perioada ianuarie-martie. Nivelul a crescut de la cel de 2,36% aplicat până acum, calculat în funcție de valorile tranzacțiilor din trimestrul 4 din 2018.
Isărescu consideră că inflația poate crește din cauza acestui indice deoarece “poate să stimuleze creditarea mai mult decât trebuie.”
Guvernatorul confirmă că banca centrală discută cu Ministerul Finanțelor și Guvernul soluții pentru modificarea actualelor reglementări care privesc indicele, însă refuză să precizeze care este varianta concretă pe care o recomandă. “Acum discutăm cu hârtiile pe masă, nu cu idei”, spune acesta, precizând că “relația BNR cu Guvernul și cu MF la nivel înalt e mult îmbunătățită față de începutul anului când era, așa, greu de descris”.
Pentru banca centrală, renunțarea la varianta inițială din OUG 114, în care dobânda creditelor era legată direct de dobânda cheie a BNR, a rezolvat un rău mult mai mare, însă nici compromisul găsit prin introducerea IRCC nu este bun. “Datoria noastră de bancă centrală responsabilă este să spunem adevărul: nu credem că ce a ieșit este lipsit de riscuri. Nu uitați că intervența noastră pe OUG 114 a fost o intervenție de avarie, niciodată n-am zis că ce a ieșit e ce am dorit. Când răscroiești o haină croită nu o să-ți vină foarte bine. Aș vrea să transmiteți acest adevăr în societate: colaborarea între MF și BNR e permanentă, dar într-adevăr au fost rupturile acelea de început, ne-am pomennit și noi cu OUG 114 în prag de Crăciun, fără studiu de impact. ”
Colaborarea ruptă temporar la nivel înalt nu a afectat-o pe cea de la nivelul doi, al tehnicienilor, susține Isărescu, arătând că Ministerul Finanțelor nici nu și-ar fi putut permite acest lucru: “La nivelul Trezoreriei spre exemplu, nici nu se poate altfel. Am auzit tot felul de mesaje... să se îmbunătățească colaborarea...la nivelul doi nu e perfectă, dar e permanentă. Cum s-ar putea împrumuta altfel MFP de pe piață? Gândiți-vă ce sume mari ia MFP pe piață, cum se rostogolesc acestea. Luna trecută au avut o scadență de 8 miliarde de lei... păi aia e sumă când trebuie să dea banii înapoi în piață!”
