Cu o inflație mult peste așteptări, Banca Națională a României a ales să nu crească dobânda cheie, preferând să întărească politica monetară printr-un control mai strict al lichidității, care să ducă la creșterea dobânzilor din piața interbancară. Dobânzile sunt, însă, în scădere, semn că piața nu prea crede în angajamentele BNR, apreciază analiștii.
BNR a atras, luni, circa 7,6 miliarde de lei de la bănci, printr-o operațiune de atragere depozite cu scadența la o săptămână, derulată la dobânda cheie de 2,5%. Suma e în creștere de la 2,9 miliarde de lei din operațiunea similară din 13 mai, însă acest lucru n-a dus la consolidarea dobânzilor din piața interbancară la un nivel mai ridicat.
„Lichiditatea interbancară este, fără îndoială, mai ridicată decât atât, după cum indică scăderea ratelor cash sub nivelul dobânzii facilității de depozit (de 1,5%, n.red.)”, notează analiștii ING Bank România.
Banca centrală se confruntă cu o creștere substanțială a inflației, de la 3,3% la finele anului trecut la 4,1 % în aprilie. Creșterea considerabil mai rapidă a prețurilor a determinat instituția din Strada Doamnei să crească prognoza de inflație pentru 2019 de la 3% la 4,2%, ceea ce înseamnă că va rata ținta de 2,5%, precum și intervalul acesteia de 1,5-3,5%.
Cu toate că prețurile sunt în creștere – inclusiv ca urmare a unui exces de cerere în economie și a deprecierii leului – BNR a ales să păstreze dobânda cheie la nivelul curent, iar guvernatorul Mugur Isărescu a indicat destul de clar că nu ar trebui să ne așteptăm la majorări de dobândă, pentru că banca centrală nu dorește să afecteze creditarea. Cu toate acestea, BNR spune că se va lupta cu inflația mai ridicată prin dobânzi mai mari în piața interbancară, inclusiv cu instrumente noi, având în vedere că acum se bazează doar pe operațiunile săptămânale de atragere depozite.
Însă piața nu pare să ia în serios creșterile de dobânzi anunțate. Rata ROBOR overnight a scăzut cu aproape 0,3 puncte procentuale la 1,7% marți, cel mai scăzut nivel din ultimele două luni.
Întreaga curbă a randamentelor a scăzut, inclusiv randamentele implicite la o lună, care sunt mai jos cu 0,4 puncte procentuale, la circa 3%, potrivit ING.
„În opinia noastră, acest lucru indică faptul că piața nu percepe, în realitate, angajamentul băncii centrale pentru un control strict al lichidității ca fiind susținut de acțiune pe termen scurt”, scriu economiștii ING.
Isărescu a vorbit despre creșterea dobânzilor inclusiv până în jurul ratei Lombard de 3,5%, așa cum s-a întâmplat în aprilie. Însă Ministerul Finanțelor a trebuit să plătească băncilor 8,8 miliarde de lei pentru o emisiune de titluri de stat ajunsă la scadență la finele lui aprilie, lucru ce a crescut automat disponibilitățile de bani în piață. O altă emisiune de circa 8,9 miliarde de lei ajunge la scadență în 24 iunie, ceea ce va face ca lichiditatea să rămână volatilă până la finele lunii iunie, consideră analiștii UniCredit Bank România.
„De acolo, BNR ar trebui să găsească mai ușoară creșterea ratelor de dobândă pe termen scurt spre niveluri mai consistente cu actuala valoare a inflației”, notează economiștii UniCredit.
Guvernatorul BNR a transmis băncilor că vor fi nevoite să crească dobânzile la depozite începând din această vară, ca urmare a controlului strict al lichidității. În acest moment băncile plătesc considerabil sub rata inflației depozitele la termen, ceea ce înseamnă că cine pune la bani la bancă îi ia înapoi cu o putere de cumpărare mai mică, fără a lua în considerare și costurile cu diferite comisioane.
BNR este în al doilea an consecutiv cu inflație ridicată – în mai multe luni din 2018 rata a depășit 5% - și acum pare să lucreze mai mult la ancorarea anticipațiilor cu declarații care mută vina pe creșterea prețurilor volatile – pe care spune c[ nu le poate controla, precum cele la alimente proaspete și energie.
La finele anului 2017 și începutul anului 2018, BNR a acuzat mai degrabă politica fiscal-bugetară, adică stimularea cererii prin creșterile de salarii și prin deficitul bugetar, într-o perioadă în care creșterea economică era oricum ridicată. După mai multe situații tensionate cu executivul PSD/ALDE, BNR a redus criticile privind politica guvernamentală.
În termeni macroeconomici, dobânzile mai mici susțin creșterea produsului intern brut, mai ales în termeni nominali - dacă aceasta se dovedește a fi inflaționistă. Invers, dobânzile mai mari înseamnă scumpirea banilor, un lucru sensibil politic, mai ales în an electoral, pentru că scade venitul disponibil pentru debitorii cu rate variabile, dar și costurile de finanțare ale firmelor și ale statului.
Creșterera economică accelerează, însă, la 5%, nivel peste estimările analiștilor, noile date fiind anunțate în aceeași zi cu ședința de politică monetară.
2019 aduce nu numai două rânduri de alegeri politice – prezidențiale în toamnă și europarlamentare la finele săptămânii – dar și numirea noii conduceri a BNR în Parlament.
