Mihaela Bouleanu, președinte al Comisiei de Conformitate în cadrul ARB, atrage atenția că este foarte necesară diseminarea informațiilor de conformitate în primul rând către populație, mai ales în contextul actual.
„Suntem într-o permanentă emitere de noi și noi reglementări, noi și noi liste din perspectiva sancțiunilor internaționale, impactul este și mai mare în ultima perioadă tocmai pentru că aceste evenimente nefericite afectează în mod semnificativ economia și populația. Clienții trebuie să știe de ce le sunt solicitate informații și de ce sunt făcute anumite proceduri în relația pe care o au cu banca”, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Mihaela Bouleanu.
În ceea ce privește instituțiile financiare și companiile, acestea au nevoie în primul rând de o „fundație serioasă”, pe care să poată să construiască și pe care să se bazeze. Mai exact, orice companie trebuie să-și definească un cadrul intern de reglementare aliniat în permanență la noile cerințe europene.
„Este nevoie și de o aliniere, dar și de o abordare unitară din perspectiva înțelegerii și aplicării cerințelor legale atât la nivel de uniune, cât apoi și mai granular la nivelul fiecărui stat membru.
Deci, trebuie să avem un cadru de reglementare corespunzător, norme și proceduri care să ne definească nu într-un limbaj de lemn pe care nu-l înțelege nimeni, ci foarte concret care sunt rolurile și responsabilitățile, care sunt etapele în proces și ce anume trebuie respectat tocmai pentru ca activitatea să se desfășoare într-o conformare totală și să fie mitigate riscurile potențiale de litigii cu clienții”, spune aceasta.
Ulterior, după ce companiile și-au definit cadrul intern de reglementare într-un mod foarte clar, cu alocare de responsabilități, acestea trebuie să se asigure că toate cerințele sunt transpuse la nivelul sistemelor informatice.
„Trebuie să conștientizăm că, în ziua de astăzi, în era digitalizării, nu putem ține pasul decât dacă ne dezvoltăm sisteme IT corespunzătoare prin care să gestionăm în mod corespunzător acest proces în relația cu clientela.
Însă, trebuie să știm că în spatele acestui efort semnificativ există o investiție și este necesară o investiție atât din perspectiva asigurării resurselor umane necesare, financiare tehnologice adecvate, care și ele la rândul lor trebuie să fie actualizate în mod permanent la noile cerințe legale sau orice schimbări care pot interveni în oferta de produse și servicii a instituției sau în noi canale de distribuție”, precizează Mihaela Bouleanu.
Și resursele umane sunt extrem de necesare. Chiar dacă există pași importanți în ceea ce privește digitalizarea companiilor și nu numai, componenta umană nu poate fi eliminată.
„Sistemele pot aduce niște alerte, pot genera niște atenționări, însă este nevoie de expertul care să analizeze, să investigheze și să dea o rezoluție dacă este sau nu o problemă acolo”, subliniază președintele Comisiei de Conformitate în cadrul ARB.
După ce companiile își construiesc această „fundație”, ele trebuie să conștientizeze riscurile potențiale și să se conformeze la cerințele legale.
„Regulamentele BNR menționează că responsabilitatea este a fiecărui angajat. Deci sistemul de control intern nu se referă doar la conformitate, este cea care trebuie să asigure conformarea. Funcția de conformitate este de fapt o funcție de nivel 2 în sistemul de control intern și care, pe lângă rolul de a controla, are și rolul de a sprijini prevenția.
Degeaba constatăm la finalul zilei că am făcut un control și găsim nu știu ce deficiențe. Mai degrabă trebuie să fim proactivi și să mergem pe prevenirea materializării riscurilor. Astfel că, asumarea aceasta a responsabilităților trebuie să țină foarte mult și de conștientizarea riscurilor și de asumarea responsabilităților pe fiecare nivel în companie”, afirmă ea.
În plus, managementul companiilor trebuie să fie în permanență informat legat de eventualele riscuri care pot apărea tocmai pentru a putea lua decizii corespunzătoare și pentru a putea interveni atunci când trebuie, înainte de materializarea acelor riscuri.
„Pentru a avea un business sănătos fără eforturi semnificative nici în partea liniilor de business, nici în partea de control, trebuie să înțelegem că e necesar să avem o aliniere corespunzătoare între strategia de business și cea de risc.
Deci nu putem merge într-o direcție, să targetăm anumite categorii de clientelă sau anumite sectoare de activitate fără să ținem cont de care sunt măsurile de protecție și controalele pe care le putem gestiona.
Și e necesară și alinierea la apetitul pe risc pe care banca și-l asumă care e foarte clar definit în strategia de risc. Acestea trebuie aliniate și interconectate, pentru a optimiza efortul de conformare și pentru a nu avea pe viitor risc de sancțiune”, mai spune Mihaela Bouleanu, care consideră că sistemul bancar românesc este foarte aliniat la cerințele europene și naționale.
De altfel, continuă ea, BNR este foarte riguroasă în această aliniere și în transpunerea tuturor cerințelor europene, ceea ce s-a și văzut în ultimii ani. „Prevenția pe care BNR a folosit-o a dat roade cu vârf și îndesat”.
„Legat de planul de conformitate sau programul de management al riscurilor aici trebuie să fie cumva definit cel puțin anual acest tip de program care trebuie urmărit pentru implementarea tuturor obiectivelor strategice și cu asigurarea faptului că orice deficiență constatată sau orice risc sau potențial risc identificat se vor analiza toate informațiile necesare astfel încât să se pună acolo un alt mitigator, un alt control în plus care să ajute la prevenirea materializării efective a riscului respectiv. Toate aceste elemente trebuie să fie conștientizate la nivelul managementului, dar și mai jos, către toate direcțiile sau entitățile care au un rol în acest proces end-to-end”, explică Mihaela Bouleanu.
Ea atrage atenția că este necesară o creștere a nivelului de conștientizare al clienților în ceea ce privește informațiile de conformitate.
„Odată ce diseminăm și comunicăm transparent către întreaga populație de ce este necesar să facem aceste măsuri, de ce sunt solicitate documentele, toate acestea sunt tocmai cu scopul de a proteja clientul. Sintagma „clientul nostru, stăpânul nostru” este valabilă atât pentru colegii din business, cât și pentru noi, din conformitate. Suntem toți în aceeași barcă și trebuie să avem toți același scop”, precizează aceasta.
Pentru a preveni criminalitatea financiară, ea consideră că parteneriatul public-privat joacă un rol important.
„De ceva vreme vorbim de acest parteneriat public-privat care ar aduce cu siguranță un rezultat semnificativ îmbunătățit în scopul prevenirii criminalității financiare atât la nivelul sectorului privat, cât și la nivelul sectorului public.
Mă refer la modul în care trebuie să dezvoltăm această cooperare cu autoritățile de reglementare, de supraveghere privind asigurarea unei interpretări și aplicări adecvate a cadrului legislativ încă de la momentul emiterii sau revizuirii acestuia.
Sectorul privat trebuie să intervină și să exprime elementele de neînțelegere din acele prevederi sau nevoia de clarificare și detaliere sau orice alt element care ar fi necesar încă din fașă. Deci, să definim un cadrul de reglementare național foarte clar tocmai pentru a asigura această înțelegere atât pentru entitățile private, cât și pentru clientelă”, explică aceasta.
„Mai sunt aspecte care ar putea fi îmbunătățite și din perspectiva asigurării unui guidance comprehensiv din partea autorităților prin emiterea unor ghiduri sau instrucțiuni dedicate și acordarea chiar de consultanță pe bază continuă.
Aceste modificări vin cu atâta repeziciune încât e foarte greu să ții pasul cu ele, dar mai greu este să și înțelegi concret în partea operațională care sunt pașii pe care trebuie să-i implementezi. Este nevoie de timp pentru alinierea sistemelor informatice, deci cineva trebuie să înțeleagă cerința legală și să o transpună într-un sistem IT”, adaugă ea.
Mihaela Bouleanu mai spune și că există o nealiniere a modului de interpretare și de aplicare a cerințelor legale, însă nu la nivelul sistemului bancar național, ci la nivelul UE.
