Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a declarat, în emisiunea Talk News de la PROFIT NEWS TV, despre situația de securitate din zonă că tot ceea ce NATO a făcut a fost o reacție la acțiunile agresive ale Federației Ruse și că în ultimii ani s-a constatat o militarizare a zonei Mării Negre, o creștere a prezenței militare ruse, în apropierea Flancului Estic. Ministrul a spus că în acest moment, România așteaptă răspunsul Federației la propunerile făcute și speră ca răspunsul să fie cel de deschidere spre dialog.
Ministrul de Externe a declarat că, de la începutul lunii ianuarie și până în prezent au avut loc mai mult discuții, pe diverse formate, cu Federația Rusă.
”Ceea ce așteptăm în acest moment este răspunsul Federației Ruse la aceste propuneri. (..) Elemente pe care le-am făcut publice se referă la respingerea prin aceste răspunsuri, a unor solicitări care sunt clar inacceptabile, dar facem și propuneri de dialog, chestiuni care țin de creșterea transparenței, de reducere a riscurilor de a se ajunge la conflict, chestiuni care țin de creșterea încrederii. Sunt propuneri concrete care sperăm noi să fie analizate cu responsabilitate de Federația Rusă, să începem un dialog care să fie însoțit de o dezescaladare.
”Este nevoie ca Federația Rusă să aibă în vedere și interesele și îngrijorările pe care noi le avem față de comportamentul Federației Ruse, care în ultimii ani a arătat că nu respectă în totalitate aceste mecanisme, documente care formează securitatea europeană, în momentul acesta”, a mai spus ministrul.
Ministrul de Externe a precizat că, în propunerile făcute de Federația Rusă, în luna decembrie, se înscrie și propunerea de a nu se amplasa trupe și echipamente NATO pe teritoriul aliaților care au intrat în NATO după 1997, anul în care a fost încheiat actul fondator al relațiilor dintre Rusia și NATO și, pe de altă parte, să fie retrase trupele și echipamentele de pe terioriul acestor aliați.
”O astfel de solicitare, așa cum este ea formulată, aduce atingere elementului esențial, misiunea NATO de apărarea colectivă”, a precizat ministrul.
”Prin urmare, în discuțiilepe care le-am avut, în diversele formate, aceste solicitări au fost în mod normal respinse, nu se pune problema punerii în apilicare a acestei solicitări”, a mai arătat el.
Ministrul de Externe a menționat că ”factorul declanșator al măsurilor luate de NATO a fost ocuparea Crimeei.
”Aceste măsuri au fost pur defensive, tot ceea ce NATO a făcut a fost o reacție la acțiunile agresive ale Federației Ruse, măsuri de precauție, de reasigurare și descurajare și de apărare, dar într-o proporție mult mai redusă, dacă ne raportăm, dacă facem comparația cu ceeea ce Rusia a desfășurat în regiune. De-a lungul timpului, în ultimii ani, am constatat o militarizare a zonei Mării Negre, o creștere a prezenței militare ruse și a echipamentelor militare rusești în Crimeea ilegal ocupată, de exemplu, și în alte zone ale Flancului Estic, în apropiere, ceea ce a determinat reacția legitimă a NATO.
Potrivit ministrului de Externe, ”toate aceste decizii ale SUA, Franței sau ale altor aliați, nu reprezintă măsuri provocatoare, pentru că dimensiunea acestor măsuri, dimensiunea echipamentelor și trupelor care sunt sau vor fi aduse aici, comparate cu cele peste o sută de mii de trupe rusești în proximitatea Ucrainei, arată că nu reprezintă aceste măsuri ale NATO vreo provocare, nu reprezintă un element de a pune în pericol securitatea Rusiei”.
”Este clar că o astfel de susținere din partea Rusiei nu este corectă și nu corespunde realității”, a completat Bogdan Aurescu.
Despre solicitarea Federației Ruse privind scutul de la Deveselu, o afirmație repetată constant de Federație, de la momentul 2010-2011, că ar fi un sistem de tip ofensiv, ministrul de Externe a spus că ”iarăși este o afirmație falsă”.
”Noi am demontat permanent această afirmație, arătând clar că în România și respectiv în (..) Polonia nu sunt decât niște interceptori care vizează contracararea unor posibile amenințări cu atacuri cu rachete balistice, din afara spațiului euro-atlantic, mai precis din Orientul Mijlociu, care nu pun probleme nici de amenințare ofensivă nici măcar de contracarare a întregului arsenal pe care îl are Federația Rusă, care are rachete inter-continentale extrem de performante”, a spus Aurescu.
Ministrul de Externe a arătat că ”există această disponibilitate pe care România a enunțat-o, de-a lungul timpului, nu doar recent, de a crea un mecanism de transparență care să permită Federației Ruse să se convingă, la fața locului, că în România nu există rachete ofensive, desigur, pe baze de reciprocitate”.
”Adică, la rândul nostru, dacă punem la punct acest mecanism de transparență, să putem să inspectăm bazele de rachete din Federația Rusă”, a adăugat Aurescu.
”Federația Rusă trebuie să ne dea un răspuns și sper eu ca el să fie cel de deschidere spre dialog”, a mai afirmat Aurescu.
