Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), consideră că deteriorarea predictibilității mediului economic și deciziile politice care afectează industria bancară au ajuns să reprezinte un risc nu doar pentru bănci, ci pentru finanțarea economiei în ansamblu.
În opinia sa, industria bancară poate funcționa ca un barometru al economiei deoarece băncile au acces la informații privind comportamentul populației, companiilor și statului, toate cele trei categorii fiind clienți ai sistemului bancar. El spune însă că, în România, economia nu este tratată suficient ca o prioritate de către clasa politică, ci mai degrabă ca un instrument electoral.
„Politica, oricât ne-ar deranja, reprezintă decizia despre economie. Și, de asemenea, un lucru care este trist la noi și nu a fost deloc diminuat în timp este faptul că politica românească nu consideră economia o prioritate. Politica, în continuare, consideră că economia nu este o destinație, este un mijloc prin care poți să câștigi alegeri", a declarat Florin Dănescu, președinte executiv ARB la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
El susține că ARB încearcă să transmită decidenților analize și avertismente bazate pe informațiile disponibile în sistemul bancar, inclusiv către Guvern, Președinție și instituțiile internaționale, însǎ multe dintre aceste avertismente au fost ignorate, iar unul dintre efectele vizibile este evoluția investițiilor străine directe.
Potrivit acestuia, investițiile străine directe, pe care le consideră unul dintre cei mai relevanți indicatori ai atractivității unui mediu economic, au scăzut cu peste 80%. În opinia sa, evoluția acestui indicator poate transmite investitorilor o imagine despre România chiar mai relevantă decât ratingul de țară, în condițiile în care ratingul nu s-a deteriorat în aceeași proporție.
„Noi am spus mereu că ăsta este un indicator care scade și că, la un moment dat, el reprezintă percepția despre România mai mult chiar și decât ratinguli. Adică, nu avem un rating de țară care s-ar fi depreciat, din fericire, să nu se fi depreciat și mai mult, și totuși investitorii au luat decizii", a afirmat Dănescu.
El pune această evoluție pe seama acumulării, într-o perioadă scurtă, a mai multor evenimente care au afectat predictibilitatea economică. Florin Dănescu mai spune că modul în care funcționează instituțiile și deciziile luate de acestea au un impact direct asupra economiei.
„Predictibilitatea mediului economic românesc înseamnă și ce legi pot veni, care este comportamentul Parlamentului, care este comportamentul decidenților, cât de predictibili, credibili sunt în viitorul scurt, mediu și pe termen lung", a spus reprezentantul ARB.
În acest context, el include și conflictul dintre instituțiile statului și amenda aplicată băncilor de Consiliul Concurenței.
Florin Dănescu afirmă că, în opinia ARB, cazul nu demonstrează existența unui cartel în sensul clasic, în condițiile în care nu ar exista dovezi că băncile ar fi discutat între ele pentru a coordona comportamentele investigate. În schimb, spune el, cuantumul amenzii este disproporționat față de claritatea acuzațiilor.
„Constatăm că, de fapt, ceea ce spune Consiliul Concurenței nu este, de fapt, un cartel. De fapt, nu sunt dovezi că cineva ar fi discutat cu altcineva, dar e clar că acolo s-a întâmplat ceva sau s-ar fi putut întâmpla ceva, care să fi dus la ceva. Deci totul este așa neclar, dar foarte clară este amenda, care este istorică", a declarat Dănescu.
Președintele executiv al ARB explică poziția mai dură adoptată în ultima perioadă de asociație prin faptul că banca nu privește fiecare conflict instituțional separat, ci evoluția acestora în timp.
Potrivit acestuia, începând cu 2014, mediul bancar a fost tratat de politicieni ca o sursă din care statul poate extrage resurse sau capital politic. El amintește perioada în care salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, în condițiile în care această categorie reprezenta o parte importantă a clientelei bancare.
„Politicienii au descoperit că mediul bancar este un mediu foarte bun din care să extragi. Un comportament extractiv, așa, al statului român. Și au înțeles foarte repede că, în loc să răspundă în fața alegătorilor că au o situație economică dificilă, după tăierea salariilor, pensiilor și așa mai departe, cu foarte mult mediu, ne aducem aminte că bugetarii au suferit o tăiere de 25% a salariilor", a spus el.
În acest context, Florin Dănescu enumeră aproximativ 50 de inițiative legislative apărute într-un interval de cinci ani, despre care afirmă că vizau modificarea unor elemente esențiale ale activității de creditare: rambursarea creditelor, executarea garanțiilor, titlul executoriu sau riscul valutar. El subliniază că nu pune în aceeași categorie situațiile individuale în care instanțele au constatat clauze abuzive, ci critică proiectele legislative care, în opinia sa, afectau mecanismele generale de funcționare ale creditării.
„Pentru un investitor în domeniul bancar care se gândește că acordă un credit, să spunem, pe 20 de ani, într-o țară în care dă 50 de inițiative legislative despre cum să nu se mai plătească creditul, despre cum să se plătească mai puțin, despre cum să nu se mai execute garanțiile dacă n-ai plătit, adică tot aparatul, toate instrumentele pe care le are o bancă pentru a supraviețui și a putea lucra, este un semnal foarte prost", a afirmat Dănescu.
El amintește și controversa legată de calculul dobânzilor, când, potrivit acestuia, industria bancară a fost acuzată în ansamblu că ar fi falsificat formulele de calcul. Florin Dănescu susține că acuzația a afectat reputația întregului sector, deși ulterior băncile au câștigat în instanță procesele la care face referire.
„54.000 de salariați care aveau un calculator în față s-au întâlnit și au introdus aceeași formulă modificată în toate calculatoarele lor și asta n-a transpirat, n-a auzit nimeni nimic. Atât de necredibil era totul, dar răul s-a produs. Chiar dacă noi, pe urmă, am câștigat în instanță în linie tot", a declarat el.
Florin Dănescu mai amintește și Legea dării în plată, pe care o consideră un exemplu de măsură cu efecte asupra comportamentului economic. El spune că politicile publice trebuie să țină cont nu doar de efectul imediat asupra consumatorului, ci și de stimulentele pe care le creează în economie.
Potrivit acestuia, toate aceste măsuri au contribuit la deteriorarea reputației unei industrii care are un rol mai larg decât cel de furnizor de servicii financiare, fiind principalul finanțator al economiei și al statului.
Reprezentantul ARB mai susține și că industria bancară este una dintre cele mai taxate din România, cu o povară fiscală de câteva ori mai mare decât în alte industrii.
El indică atât impozitul pe profit de 16%, cât și taxa pe cifra de afaceri de 4%, susținând că, raportat la profit, combinația celor două taxe poate echivala cu o taxare de aproximativ 32%. În cazul unor bănci mici și mijlocii, spune el, povara fiscală poate fi mai mare, iar într-un caz extrem poate ajunge aproape de 70% din profit.
„4% pe cifra de afaceri, plus 16% pe profit, reprezintă relativ la profit un impozit de 32% la bănci. 32% din profit se ia la bănci, iar la băncile mici și mijlocii acest impozit pe profit ajunge până la 70%, aproape, în extremă, la una dintre bănci", a spus Dănescu.
El susține că o astfel de abordare contrazice principiul neutralității fiscale și afirmă că, potrivit unor analize bazate pe date ANAF, industria bancară nu se află printre cele mai profitabile industrii din România atunci când sunt utilizați indicatori precum rentabilitatea activelor și rentabilitatea capitalului.
Într-o analiză a 24 de industrii, spune Dănescu, sistemul bancar s-ar situa pe ultimul loc la indicatorul return on assets pe o perioadă mai lungă, iar la return on equity ar fi în jurul locului 12 în ultimul an analizat. O medie a celor doi indicatori ar plasa industria bancară în jurul locului 17 din 24.
În același timp, industria bancară ar fi adus în România capital echivalent cu aproximativ 18 miliarde de euro și s-ar situa în jurul locului cinci între contributorii de capital, potrivit calculelor prezentate de Dănescu.
El respinge argumentul potrivit căruia băncile pot fi taxate suplimentar deoarece „au de unde" și spune că o astfel de abordare reprezintă un comportament extractiv al statului.
„Cât timp cererea se concretizează, adică se cumpără produsul tău, înseamnă că reprezintă piața liberă. Când tu spui «are profit, lasă că avem de unde să-l luăm», nu relevă decât ceea ce spunea Daron Acemoglu în cartea «De ce eșuează națiunile?», despre un comportament extractiv. Adică: te-am prins, ți-am luat banii", a afirmat Dănescu.
El amintește că, în 2023, ARB a solicitat Guvernului o abordare comună pentru reducerea deficitului, propunând ca toate industriile să contribuie temporar cu 1% din cifra de afaceri, măsură care să fie reevaluată anual. La acel moment, deficitul bugetar era, potrivit lui Dănescu, de 5,38%.
În schimb, susține el, Guvernul a introdus o taxă de 2% pe cifra de afaceri pentru bănci, care ulterior a fost majorată cu încă 2%, ajungând la nivelul actual menționat de reprezentantul ARB.
În ceea ce privește relația cu instituțiile statului, Dănescu spune că industria bancară are o responsabilitate suplimentară deoarece este considerată un interlocutor credibil de instituțiile internaționale, de agențiile de rating și de investitori. Tocmai de aceea, ARB evită, în opinia sa, un limbaj excesiv de agresiv, pentru a nu transmite în exterior o imagine negativă asupra economiei românești.
„Pentru instituțiile internaționale, pentru investitorii străini, pentru investitorii români, indiferent dacă ne simpatizează sau nu, ei știu că ne pricepem și că, de obicei, spunem adevărul. Și atunci, suntem credibili. Felul în care noi comunicăm influențează decizia celor din jurul nostru", a declarat Dănescu.
El confirmă că ARB este consultată constant de Fondul Monetar Internațional și de agențiile de rating și consideră că modul în care funcționează instituțiile statului are relevanță pentru evaluarea României. În acest context, conflictul dintre Consiliul Concurenței și Banca Națională a României poate deveni, în opinia sa, relevant pentru indicatorul de guvernanță instituțională.
Dănescu spune că este problematic ca o instituție să considere că un anumit domeniu intră în competența sa, în timp ce o altă instituție intervine asupra acelorași reguli sau mecanisme. El consideră că astfel de situații contribuie la un mediu ostil pentru industria bancară.
„Este un mediu extrem de ostil industriei bancare. Și acesta nu e dat de populație sau de companii, care își văd în continuare de lucru cu băncile", a spus președintele executiv al ARB.
Dănescu subliniază, în schimb, nivelul ridicat de încredere pe care îl vede în relația populației cu băncile. Peste 12 milioane de români au depozite în bănci, în timp ce aproximativ 2 milioane sunt persoane cu credite, potrivit cifrelor prezentate de acesta. În opinia sa, faptul că milioane de persoane își păstrează economiile în sistemul bancar reprezintă un indicator important de încredere, chiar dacă în spațiul public sunt mai vizibile nemulțumirile unei părți dintre debitori.
El spune că dobânzile la creditele bancare sunt în prezent foarte mici în raport cu inflația și că funcționarea pieței trebuie înțeleasă prin mecanismele de cerere și ofertă, nu prin intervenții legislative asupra unor prețuri sau condiții de finanțare.
Pentru perioada următoare, Florin.Dănescu se așteaptă ca, odată cu reluarea sesiunii parlamentare, să reapară proiecte legislative mai vechi care au fost considerate anterior nerealiste sau incompatibile cu funcționarea economiei. El estimează că industria bancară va rămâne o țintă a inițiativelor cu potențial electoral.
„În toamnă, când începe noua sesiune parlamentară, noi ne așteptăm ca foarte multe inițiative vechi, care au fost considerate imposibile sau neobiective sau împotriva economiei, să iasă din sertar. Asta are legătură cu comportamentul politic. Nu vreau să fac eu aprecieri, dar, încă o dată, ne influențează și trebuie să le observăm și trebuie să le semnalăm", a declarat el.
În opinia sa, ceea ce pare o succesiune de măsuri individuale începe să capete caracteristicile unui fenomen repetitiv. Dănescu spune că băncile au fost aduse în prim-plan în fiecare perioadă de criză și că politica economică s-a bazat prea mult pe redistribuirea resurselor.
El avertizează că această abordare poate avea efecte asupra nivelului de finanțare al economiei. Numărul băncilor a scăzut de la 42 în 2010 la 29 în prezent, iar intermedierea financiară, definită ca raportul dintre volumul creditelor bancare și produsul intern brut, a coborât de la aproximativ 40% la 23%. Prin comparație, media europeană depășește 80%.
„În continuare, industria bancară va fi invitată să fie mai puțin prezentă în România. Asta se întâmplă. Am coborât cu cifra de afaceri, că asta începusem să spun, uitați-vă, de la 40% în 2010 la 23% acum. Aduc aminte că media europeană e la peste 80%. În concluzie, cum putem noi ajunge economic Europa noastră, Uniunea Europeană, și nivelul nostru de trai, cum poate crește când europenii se finanțează de la bănci cu 80% din produsul intern brut, iar noi cu 23%?", a afirmat Dănescu.
El consideră că o intermediere financiară redusă este o problemă pentru economie deoarece limitează accesul companiilor și populației la finanțare și poate împinge o parte a activității economice în afara sistemului bancar.
O societate slab bancarizată, explicǎ el, favorizează economia informală și piața neagră, în timp ce băncile funcționează ca un mecanism prin care tranzacțiile pot fi monitorizate, fiscalizate și finanțate pe baza unor criterii de solvabilitate, lichiditate și comportament financiar.
„O societate nebancarizată este o invitație pentru piața neagră. Industria bancară, în toate țările din lume, este ca o autostradă pe care circulă toate mașinile înmatriculate, cu șoferi care au carnete de șofer și așa mai departe. Pe când dincolo se merge prin spate, pe ulițe, prin spatele căpițelor, mai mor niște oameni, nu se plătesc taxe, nu e colectare", a spus Dănescu.
El susține că România are nevoie de creșterea productivității și a nivelului de trai prin dezvoltarea economiei, nu prin transferuri sau redistribuiri punctuale. În același timp, afirmă că politicile care afectează industria bancară pot avea efecte asupra întregului mecanism de finanțare.
Totodatǎ acesta afirmǎ că industria bancară a ajuns să fie tratată ca o sursă de venituri suplimentare, deși datele privind profitabilitatea și intermedierea financiară nu susțin, în opinia sa, imaginea unei industrii supradimensionate.
„Noi nu vrem să ni se spună că datorită nouă sau că din cauza noastră. Noi tragem semnalul de alarmă. Cumva, s-a învățat economia românească de către politicienii noștri că e bine să nu fie la bănci, pentru că băncile te fură, fugi. Și atunci unde să te duci? Păi nu știu, la cămătar probabil sau la mica înțelegere", a declarat el.
În final, Dănescu spune că banca îndeplinește inclusiv funcții care, în alte condiții, ar reveni direct statului. Băncile verifică bonitatea clienților, analizează documentele financiare, solvabilitatea și lichiditatea, urmăresc plata taxelor și aplică obligații legale privind combaterea spălării banilor și executarea anumitor măsuri fiscale.
„Banca ce face? Îți cere un dosar, se uită dacă ai o etică profesională, dacă ai cifre, dacă ai solvabilitate, dacă ai lichiditate, dacă ți-ai plătit taxele. Joacă un rol pentru statul român. Asta e o externalizare a funcțiilor statului către sistemul bancar", a conchis Florin Dănescu.
