Aceasta va fi cea de-a treia interconexiune de profil dintre România și Republica Moldova, după Isaccea-Vulcănești, aflată în funcțiune, și Suceava-Bălți, proiect mai avansat, deja în execuție, cu termen de finalizare în 2028, pentru care contractul de lucrări a fost semnat în primăvara anului trecut.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Cu totul, linia Gutinaș (RO)-Strășeni (MD) este gândită să aibă o lungime de circa 270 de kilometri, din care 200 pe teritoriul României și 70 peste Prut, conform datelor Profit.ro.
Linia va fi de tip simplu circuit și va pleca din stația existentă 400/220/110 kV Gutinaș, în care va fi implementată și o celulă npuă de plecare la tensiunea de 400 kV.
Componenta din Republica Moldova are o estimare de cost cifrată la circa 130 milioane dolari, care va fi asigurată în bună măsură de Guvernul Statelor Unite.
Transelectrica pregătește acum lansarea unei licitații de achiziție de servicii de proiectare pentru proiectul LEA 400 kV Gutinaș-Strășeni. Proiectantul care va fi selectat va întocmi și o estimare a costurilor proiectului.
″În prezent, între România și Republica Moldova există o singură linie de interconexiune de 400 kV, LEA 400 kV Isaccea-Vulcănești, instalație insuficientă pentru a asigura un nivel minim de securitate și siguranță în alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova. O a doua linie de interconexiune, LEA 400 kV Suceava-Bălți, pe teritoriul României, este aflată în faza de execuție, având termenul de finalizare a lucrărilor anul 2028. (...)
Precizăm că în zona geografică est, nord-est, pentru care Transelectrica deține instalații în gestiune, există un numar de 4 LEA de 110 kV pentru interconexiune cu Republica Moldova, instalații insuficiente însă pentru a asigura un nivel minim de securitate și siguranță în alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, deoarece acestea pot fi utilizate numai în regim de insulă, capacitatea totală a acestora fiind de circa 150 MW″, se arată într-un document al operatorului de transport și sistem român.
Proiectul Gutinaș-Strășeni este inclus în Planul de dezvoltare a rețelei de transport 2026-2035 al Transelectrica.
Noua linie va crește capacitatea de transport cu 1.184 MW, va permite producție suplimentară de peste 1.000 MW și va conduce la o scădere cu 17,7 MW a pierderilor totale de energie la nivelul sistemului energetic național al României.
Potrivit sursei citate, prin realizarea acestui obiectiv de investiții, prin care se va implementa cea de a treia linie de interconexiune la nivelul de tensiune 400 kV dintre România și Republica Moldova, se obțin următoarele beneficii:
- creșterea nivelului de securitate și siguranță în funcționarea rețelelor electrice dintre cele două țări și dezvoltarea în continuare a regulilor și principiilor de coordonare operațională în contextul reglementărilor specifice europene și ENTSO-E;
- creșterea capacității de interconexiune transfrontalieră dintre Romănia și Republica Moldova, De asemenea, creșerea gradului de interconectare a sistemului din România, în contextul obligațülor rezultate din reglementările europene, respectiv atingerea unui grad de interconectare de 15% până în anul 2030 și asigurarea unui procent de minim 70% din capacitatea de transport care respectă limitele de siguranță în funcționare la dispoziția participanților la piață (cf. Regulamentului UE nr. 943/2019 privind piața de energie internă);
- creșterea gradului de interconectare la nivelul rețelei electrice europene, prin mărirea numărului de linii de interconexiune dintre această rețea și blocul Ucraina-Moldova;
- creșterea nivelului de stabilitate la nivelul rețelei electrice de transport (RET), respectiv a stabilității statice, de tensiune, cât și asigurarea condițiilor nivelului puterilor de scurtcircuit în zona de rețea respectivă, pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru, a măsurilor automate de funcționare sigură în cazul defectelor, în contextul integrării unui volum tot mai mare de centrale din resurse regenerabile și scăderii implicite a nivelului de inerție din sistem;
- creșterea schimbului de energie pe termen lung între România și Republica Moldova;
- diversificarea surselor de alimentare cu energie a Republicii Moldova;
- accesul Republicii Moldova la piața de energie europeană, respectiv extinderea acestei piețe, cu avantaje implicite pentru producătorii din România în perspectiva apariției și integrării unui volum mare de energie din surse regenerabile în următorii 10 ani, conform țintelor de dezvoltare stabilite prin Strategia energetică a României și PNRR (subsecvente obiectivelor aferente politicilor Uniunii Europene);
- creșterea capacității de integrare a surselor regenerabile de energie, atât din România cât și din Republica Moldova.

















