Adrian Tomășescu, președinte Comisia de Carduri în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB), spune, la Profit.ro TV, că piața cardurilor arată promițător anul acesta, estimând că va depăși peste 22 de milioane de carduri existente la nivel național.
“Este o piață dinamică. Sigur, noi nu avem o istorie foarte îndelungată, așa cum au alte țări din Europa de Vest vis-a-vis de utilizarea acestor mijloace de plată, însă ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani arată că totuși românii sunt încântați. Vedem o evoluție destul de spectaculoasă în circulație. De exemplu, anul ăsta cu siguranță vom depăși 22 de milioane de carduri, ceea ce este un număr impresionant.
Practic, depășim populația României. La fel și din punct de vedere al tranzacționării. Vedem din ce în ce mai multe volume tranzacționate prin intermediul cardurilor. Sunt două canale prin care clienții pot utiliza cardurile, atât face-to-face, cât și în mediul online. Vedem în ultimii ani o creștere importantă a cumpărăturilor, a tranzacțiilor clienților care se duc către tranzacții POS, ceea ce este iarăși un lucru bun”, afirmă acesta.
România este încă o piață a cash-ului, adaugă el, dar datele statistice arată promițător. Anul acesta, proporția tranzacțiilor efectuate la POS va fi mai mare decât a celor efectuate la ATM din punct de vedere al volumului.
“Avem o creștere anuală în jur de 20% tranzacții POS. Un alt element îmbucurător este gradul de penetrare a POS-urilor la nivel național. Anul acesta probabil vom depăși 500.000 de POS-uri. Dar încă suntem undeva spre coada clasamentului la numărul de POS-uri pe 1.000 de locuitori. Cred că suntem undeva la 1.000 și ceva de POS-uri la mia de locuitori.
Una din cauze este această diferență între mediul urban și rural. Zona urbană și urbanul mare în general au fost încă de acum mai bine de 10 ani destul de bine acoperite de POS-uri. Au urmat zonele urban mediu, mic. Zona rurală într-adevăr a suferit și încă suferă din punctul ăsta de vedere. Pe de-o parte, cred că au fost bariere legate de tehnologie, pentru că trebuiau linii de comunicație, să meargă internetul, chiar și zona de costuri, pentru că la început nu a fost o soluție atât de accesibilă”, mai spune Adrian Tomășescu.
În ceea ce privește numărul de ATM-uri, acesta afirmă că a cunoscut o stagnare.
“Nu mai vedem o creștere a numărului de ATM-uri. În ultimii ani avem de la an la an scăderi ușoare, deci cumva am rămas la o zonă destul de liniară vis-a-vis de numărul de ATM-uri”, precizează președintele Comisiei de Carduri din cadrul Asociației Române a Băncilor.
Din cele peste 22 de milioane de carduri la nivel național, circa 2-3 milioane sunt de credit, iar restul de debit.
“Cardul de debit vine ca o necesitate în ceea ce privește deschiderea unui cont, încasarea salariului și utilizarea fondurilor din salariu, pensii, alocații. De aceea, cardul de debit a fost întotdeauna cumva instrumentul care a devenit indispensabil dacă vorbim din punct de vedere al mijloacelor de plată”, mai spune acesta.
Cardul de credit, continuă el, este un produs destul de complex, pe care “nu toată lumea îl percepe ca fiind ușor de utilizat, pentru că are anumite specificități și de aici probabil că nici dinamica acestei piețe nu a fost atât de accentuată precum la cardul de debit”.
“Cu cardul de debit ne utilizăm fordurile proprii, ne gestionăm bugetul așa cum credem mai bine de cuviință să o facem. Cardul de credit este un credit pus la dispoziție de către bancă, pe care clienții ar trebui să evalueze în mod corect și conștient momentul la care este bine și util să-l folosească. La cardul de credit obligația băncilor este de a emite un extras lunar în care evidențiază obligațiile pe care fiecare client le are. Majoritatea băncilor care oferă acest produs de card de credit oferă rate fără dobândă.
Trebuie să fim atenți dacă într-adevăr avem nevoie de cash și dorim să utilizăm cardul de credit, pentru că este un cost care curge din prima zi și trebuie să fim conștienți de lucrul ăsta. Deci nu încurajăm utilizarea cardului de credit pentru retrageri lunare decât în situații urgente”, explică Adrian Tomășescu, care estimează că numărul de carduri puse în circulație va continua să crească și anul acesta cu circa 5%, în timp ce creșterea tranzacționării va crește cu cel puțin 20%.
“Ne așteptăm la o creștere în zona de commerce care s-a dezvoltat puternic în ultimii ani, parțial stimulat și de perioada pandemică, când o bună parte dintre noi ne-am îndreptat către portofele digitale. Deci, în zona asta va fi clar dinamica cea mai accentuată, zona de plăți digitale, zona de plăți e-commerce, unde cred că probabil va fi peste 30% cumva creșterea de la an la an”, completează Adrian Tomășescu.
Președintele Comisiei de Carduri din cadrul ARB mai spune și că utilizarea cardurilor, în principal, este “foarte sigură”, băncile având sisteme prin care se asigură de menținerea integrității tuturor tranzacțiilor.
“Avem o rată a fraudei cred că printre cele mai mici din Europa. La nivel european, cred că este undeva de 10 ori mai mai mare decât rata fraudei pe care o avem noi aici”, subliniază el.
Însă, în cazul în care cardul a fost compromis, el recomandă utilizatorilor să anunțe banca în cel mai scurt timp posibil, pentru a fi blocat.
“Aș spune că acum vulnabilitățile cele mai mari sunt în mediul online. Fiecare bancă are însă sisteme prin care cumva se asigură de menținerea integrității tuturor tranzacțiilor, deci practic se realizează o monitorizare tranzacțională pentru a se asigura că lucrurile nu ies din tiparele cunoscute vis-a-vis de comportamentul pe care fiecare client îl are”, precizează acesta.
Dacă cardul a fost compromis, atunci banca începe niște demersuri și, în măsura posibilităților, încearcă să recupereze acei bani prin canalele bancare.
“Dacă clientul cu bună știință a furnizat toate parolele, toate informațiile necesare, câteodată este destul de greu să-și recupereze banii, dar atâta timp cât nu furnizează aceste informații, atunci protecția este de 100%. Există niște scenarii de fraudă pe care fiecare bancă le are cumva implementate în sisteme.
Ele se bazează în primul rând pe un istoric, deci practic, dacă a văzut un anumit model că se întâmplă tranzacții într-o monedă sau o țară exotică care nu s-au mai întâmplat sau e puțin probabil să se întâmple, atunci acela poate să fie un scenariu sau niște sume consecutive de o anumită valoare sau utilizare a unui anumit comerciant pentru a testa eventual anterior valabilitatea unui card. Toate aceste tipuri de operațiuni se transformă în niște scene, ele sunt blocate încă din start”, mai spune acesta.
