„România, în mod specific, aș spune că în 2024 a avut un proces de stop în toamnă și, practic, această perioadă de așteptare s-a prelungit un pic până prin luna, a zice, iulie-august, anul trecut, în așteptarea planului de măsuri al Guvernului de a vedea ce se întâmplă, încotro ne îndreptăm”, a declarat Dragoș Roșca, Managing Partner BoldMind Capital Partners, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
Majorarea unor taxe a fost anticipată de investitori și a fost integrată treptat în planurile de afaceri, însă impactul acesteia se vede în consum, în ajustări de piață și în performanța inegală a companiilor.
Potrivit lui Dragoș Roșca, actuala perioadă este una de „scuturare” a piețelor, un proces care, deși dificil, era previzibil și necesar.
„Cumva, încep așa, un pic, piețele să se scuture, ceea ce eu zic că nici nu-i rău. Adică, din când în când, mai trebuie să se facă curățenie pe anumite segmente unde nu toți performează pentru că sunt buni, dar și pentru că sunt bani aruncați așa, hai să facem, și atunci merge”, a explicat acesta.
Incertitudinile persistă, în special în ceea ce privește direcția politicilor interne și măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, dar efectele sunt deja vizibile în comportamentul antreprenorilor.
Din interacțiunile directe cu fondatori de companii, Dragoș Roșca observă o schimbare clară de mentalitate începând cu finalul lui 2024.
„Am constatat faptul că unii dintre fondatori care înainte poate aveau intenția să mai rămână o perioadă în companii, acum s-ar bucura foarte tare să vândă 100%. Adică să o dea, să-și ia banii și să se retragă”, a spus acesta.
Această tendință reflectă o scădere a încrederii în viitor și o dorință de a transfera riscul către investitori, antreprenorii preferând un exit complet în locul unui parteneriat pe termen lung. În paralel, planurile de investiții sunt mult mai prudente, iar expansiunea agresivă este înlocuită de măsuri de eficientizare operațională.
„Sunt mult mai reticenți. Adică nu mai visează proiecte mari. În general, toți încearcă să se eficientizeze, încearcă să-și pună la punct operațional compania, mai degrabă, decât să-și extindă capacități”, a precizat Dragoș Roșca.
Investițiile sunt orientate către reducerea costurilor, inclusiv prin soluții precum panourile solare, și mai puțin către dezvoltarea de noi capacități de producție.
Această abordare vine după o perioadă în care fondurile europene au alimentat investiții excesive în capacități care, în prezent, depășesc nevoile reale ale pieței.
În acest context, apar multiple oportunități pentru fondurile de investiții, însă structura acestora s-a modificat. Tranzacțiile sunt tot mai frecvent legate de succesiune și exit complet, și mai puțin de finanțarea creșterii.
„Sunt foarte multe care se duc pe zona de succesiune. Adică vând tot și-l las pe altcineva să ducă business-ul mai departe și mai puțin pe zona de growth”, a afirmat Dragoș Roșca.
Pentru investițiile de tip growth, alinierea dintre investitor și fondator devine esențială, în condițiile în care private equity presupune un angajament pe termen lung, de cinci până la zece ani. Relația se bazează pe compatibilitate, transparență și obiective comune, nu doar pe cifre.
„Dacă ai investit odată, 5, 6, 7, 10 ani trebuie să fii cu partenerul ăla. Și asta mai degrabă ține de chimie, de modul în care setezi obiectivele, cum știi să fii sincer și cu partenerul cu care intri în discuții”, a subliniat acesta.
În același timp, Dragoș Roșca remarcă apariția unei noi generații de antreprenori, mai bine pregătiți din punct de vedere educațional și mai familiarizați cu mecanismele investiționale, în special în zone precum IT și tehnologie.
„Sunt oameni mult mai citiți, mult mai educați în domeniul business-ului, oameni care știu, în general, la ce să se aștepte când discută cu un fond de investiții”, a spus Dragoș Roșca.
În ceea ce privește evaluările, acestea nu s-au ajustat complet în private equity, deși în tehnologie corecțiile sunt deja vizibile, după un proces care a durat câțiva ani. La nivel european, multiplii de tranzacționare sunt în scădere, în special în Europa de Vest, iar această tendință este de așteptat să se extindă și în Europa Centrală și de Est.
„În Europa de vest are loc o ajustare clară a multiplilor de tranzacționare. Deci s-au dus în jos, destul de puternic în ultimul an și jumătate”, a explicat el.
Contextul economic afectează puternic mai multe industrii. IT-ul traversează o transformare globală, automotive-ul se confruntă cu presiuni majore generate de tranziția către electrificare, concurența chineză și barierele comerciale, iar în România efectele se resimt mai ales în lanțul de furnizori.
„Problema este la furnizori și tipul de furnizori pe care noi i-am avut în România”, a spus Dragoș Roșca, menționând presiunea salarială acumulată în ultimul deceniu.
Creșterea rapidă a salariului minim a afectat competitivitatea companiilor cu valoare adăugată redusă, care încep să își mute producția în regiuni cu costuri mai mici.
Construcțiile reprezintă un alt sector sub presiune, atât pe zona rezidențială, cât și pe cea de birouri, cu efecte în lanț asupra producătorilor de materiale.
„Sunt deja companii din domeniul construcțiilor la care noi ne-am uitat și care sunt în al treilea an consecutiv de scădere a producției”, a avertizat Dragoș Roșca.
O vulnerabilitate structurală majoră a economiei românești rămâne expunerea ridicată la piața locală și dependența de un număr redus de clienți. Comparativ cu alte țări din regiune, precum Bulgaria, companiile românești exportă puțin și își concentrează vânzările către câțiva retaileri.
„Nu poți să ai producători de industria alimentară care este expus 60% la un retailer și la următorul retailer cu 30% din cifra de afaceri. Este extrem de vulnerabil”, a declarat Roșca.
Exemplele din Bulgaria arată un model diferit, bazat pe diversificare geografică și fragmentarea riscului, inclusiv în industrii precum ambalaje sau alimentară. Lipsa acestei abordări în România este pusă pe seama confortului, a relațiilor personale și a reticenței față de efortul necesar extinderii externe.
„Dacă nu ești hotărât, n-ai cum. Nu poți să faci altfel business”, a concluzionat Dragoș Roșca.
Fondul BoldMind Capital Partners a fost lansat în februarie 2024, cu un capital de aproximativ 60 de milioane de euro, este complet operațional și analizează activ oportunități de investiții în România, Bulgaria și Croația, cu un accent major pe piața locală. Strategia fondului vizează în principal servicii corporate, servicii medicale de nișă, industria alimentară și alte sectoare cu potențial de consolidare.
