„Produsul este o aplicație mobilă care te ajută în momentul în care te duci într-un city break, într-un oraș, să descoperi toată scena de artă, toate tipurile de spații, de la muzee, la galerii, la artist-run spaces, de exemplu, să ai o experiență cât mai bună acolo cu ajutorul inteligenței artificiale. Și credem noi, într-un final, sperăm să te convingem să îți cumperi lucrări de artă pe care le pui la birou sau acasă”, a declarat Marius Pașculea, fondator KULTH, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
Ideea a pornit dintr-o experiență personală, respectiv din modul în care soția sa, artistă, a reușit să vândă direct către colecționari, la un preț superior celui oferit de galerii, printr-o mai bună contextualizare a lucrărilor.
„Ideea a apărut inspirat de o experiență de-a soției mele, care este artistă și a vândut lucrări direct către colecționar la un preț dublu față de cât i-ar fi oferit galeriile, contextualizând mai mult lucrările de artă pe care le face.
Și atunci, venind acest val de popularizare a inteligenței artificiale conversaționale, precum și cu niște lecturi de ale mele în zona de filozofie a limbajului și cognitiv, am unit aceste puncte și a ieșit această viziune care este mai largă, iar produsul care este acum disponibil este doar o mică parte din ceea ce va deveni în timp”, a explicat acesta.
Modelul de business este B2B2C, implicând atât publicul final, cât și galeriile. În prima etapă, compania urmărește să monetizeze prin vânzarea de tururi personalizate și interactive în orașe cu tradiție artistică, urmând ca ulterior să obțină comisioane din vânzarea lucrărilor de artă și venituri din alte linii conexe, inclusiv merchandise.
Publicul țintă este format din persoane între 25 și 45 de ani, cu educație și venituri peste medie, care călătoresc și sunt interesate să se dezvolte intelectual. Deși momentan este doar o nișă, Marius Pașculea consideră că aceasta poate deveni o piață relevantă.
„Este într-adevăr o nișă, dacă te uiți și la industria de venture la nivel global, dar este o nișă care poate fi extinsă, iar trendurile, cel puțin în anii viitori, indică faptul că aceste piețe nișate de oameni foarte pasionați ar putea deveni economii în sine, producând mai multe tipuri de venituri pentru companiile care le adresează”, a spus fondatorul KULTH.
Aplicația își propune să reducă distanța dintre publicul larg și arta contemporană, dar și să sprijine galeriile afectate de presiuni financiare.
„În general, este o problemă de distanță între publicul general și modul sofisticat în care se fac aceste lucrări de artă. Dar, luate pe bucăți, e vorba mai degrabă de o problemă în zona de descoperire a acestor lucrări, a acestor artiști, e o problemă de mediere culturală de care este nevoie în acest joc între public și lucrările de artă.
Iar pentru cealaltă parte a modelului de business, zona de galerie, este o problemă de vânzări nu așa crescute și de supraviețuire, în contextul în care prețurile la chirii cresc și salariile la fel cresc și ele în zona de personal din galerii”, a afirmat el.
Pe segmentul tehnologic, concurența este limitată, în special din cauza faptului că interacțiunea dintre public și produse culturale prin inteligență artificială este relativ nouă.
În prezent, start-up-ul este finanțat din fonduri proprii și printr-un grant obținut într-un accelerator din Timișoara. Compania testează produsul direct în galerii și la vernisaje, unde a atras aproximativ 250 de utilizatori și a semnat parteneriate cu 14 galerii.
În faza pilot, focusul este pe România, însă planurile vizează orașe cu tradiție în arta contemporană, precum New York, Los Angeles, Londra, Paris sau Berlin.
„Momentan, în faza pilot, ne-am axat pe galeriile de aici, din România, dar dezvoltarea noastră depinde de accesarea unor piețe mai degrabă în anumite orașe cu tradiție în zona de artă și în special de artă contemporană, cum sunt New York, Los Angeles, Londra, Paris, Berlin”, a precizat Pașculea.
Despre piața locală, fondatorul KULTH spune că există efervescență și artiști talentați, dar accesul la sistemul global al artei rămâne dificil.
„Există un public care vine către aceste tipuri de galerii. Sunt foarte mulți artiști talentați, care nu au parte de vizibilitate foarte mare și nu au nicio comunicare foarte bună, pentru că nici nu sunt canale de comunicare specializate către un public cu acel profil ce implică un soi de capital cultural și educațional. Piața e în creștere, e o artă foarte autentică și sinceră, care, din punctul meu de vedere, e foarte competitivă pe plan global”, a declarat el.
Modelul se adresează în principal turiștilor interesați de cultură. Marius Pașculea estimează că aproximativ 150 de milioane de turiști merg anual în city break și vizitează cel puțin un muzeu, segment din care KULTH încearcă să atragă utilizatori către galerii.
„Scopul ultim al start-up-ului fiind să se producă vânzarea lucrării, ceea ce înseamnă o experiență acasă sau la birou mult mai interesantă, având o lucrare de artă, și o dezvoltare a zonei de producție de lucrări de artă”, a subliniat fondatorul.
Pentru atragerea utilizatorilor, compania vizează parteneriate cu instituții de promovare a turismului și platforme precum TripAdvisor, Booking sau Airbnb, dar și promovare în social media, în special pe Instagram.
Timișoara este următorul pas de dezvoltare, în contextul statutului de capitală culturală europeană și al infrastructurii existente în zona artelor vizuale. Obiectivul este testarea unui ecosistem complet, care ulterior să poată fi scalat în Europa și SUA.
„În special o să ne dezvoltăm mai mult în Timișoara și apoi încercăm un oraș mai important fie din Statele Unite, fie din Europa”, mai precizează acesta.
Principala provocare rămâne atragerea investitorilor specializați.
„Investitori care să investească în produse care vor să transforme experiența într-o industrie. Cred că aceștia sunt cei mai greu de găsit”, a spus Marius Pașculea.
Pentru 2026, compania își propune o rundă de finanțare de aproximativ 500.000 de euro și atingerea pragului de 50.000 de utilizatori.
„Obiectivul ar fi să luăm o finanțare în jurul a 500.000 de euro pentru a dezvolta start-up-ul în următoarele 18 luni, să ajungem la 50.000 de utilizatori, iar de atins sperăm să profităm de oportunitățile de capital, care sunt foarte numeroase în acest an, se lansează tot felul de variante de finanțări, de la public-private, la doar private, publice și tot așa. Cam aceasta este modalitatea prin care încercăm să o atingem”, a concluzionat fondatorul KULTH.
