VIDEO Mic dejun pe pod. Moment istoric inedit: Cetățeni ungari și slovaci au luat împreună micul dejun pe un pod peste Dunăre ce a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial și tensiunilor politice.

Este un pod istoric peste Dunăre care leagă Ungaria și Slovacia.

Aceasta a devenit acum un loc neobișnuit pentru un mic dejun comunitar, localnicii adunându-se acolo pentru a sărbători în acest mod prietenia dintre cele două comunități vecine.

CITEȘTE ȘI Cel mai mare investitor imobiliar din România anunță vânzarea centrului comercial Ozas din Vilnius, marcând ieșirea din regiunea Baltică

Podul Maria Valeria, între orașul ungar Esztergom și cel slovac Sturovo, realizat în anul 1895, a fost de atunci distrus și reconstruit de două ori.

La sfârșitul anului 1944, când al Doilea Război Mondial se apropia de final, trupele germane în retragere au aruncat în aer cele trei secțiuni centrale ale podului.

CITEȘTE ȘI VIDEO Atac în Marea Neagră. Ucraina acuză Rusia că a lovit cu o dronă o navă civilă sub pavilionul Tanzaniei

Acesta a fost apoi lăsat în paragină timp de aproape 60 de ani, iar în perioada comunistă oamenii erau nevoiți să traverseze granița cu feribotul.

Podul a fost redeschis în anul 2001, recăpătându-și splendoarea de odinioară.

Acum, zeci de mese au fost așezate de-a lungul podului pentru un mic dejun comunitar cu croasante, șuncă, brânză și cafea, arată Agerpres.

CITEȘTE ȘI Decret semnat de Putin: activele din Rusia ale Nestle, Auchan și Leroy Merlin trec sub administrare specială

Participanții din cele două orașe au fost grupați în funcție de interesele lor și de limbile vorbite, fiind încurajate în acest fel noi prietenii transfrontaliere.

'Cred că locuitorii din Esztergom și cei din Parkany (denumirea ungară a orașului Sturovo n.red) ar putea interacționa puțin mai mult', a apreciat organizatorul, Norbert Nagy.

CITEȘTE ȘI FOTO Satul hobbit, la vânzare în România. Căsuțe și de închiriat

Etnicii maghiari reprezintă aproximativ 9% din populația de circa 5,5 milioane de locuitori a Slovaciei, iar mulți dintre ei trăiesc în Sturovo.

'Am întâlnit o persoană cu adevărat drăguță și amabilă în această dimineață aici pe pod, așadar a fost o experiență grozavă pentru mine', spune un participant la acest mic dejun, Mark Zelenak, venit din Esztergom.

Ungaria și Slovacia au granițe deschise de când au aderat la spațiul european de liberă circulație Schengen în anul 2007, dar tensiuni politice legate de minoritatea maghiară din Slovacia au ieșit uneori la suprafață.

Totuși, un alt participant, Laszlo Valacsay, crede că astfel de tensiuni sunt adesea alimentate de politicieni, în timp ce localnicii trăiesc pașnic unii alături de alții. 'Mereu a fost ceva provocat, dar nu de oameni, nu de noi, cei care trăim aici', asigură acesta.

În urmă cu un an, cu ocazia comemorării declanșării celui de-al Doilea Război Mondial, președintele polonez Karol Nawrocki a cerut Germaniei să plătească Poloniei despăgubiri pentru invazia începută în 1 septembrie 1939 și pentru ocupația de către forțele regimului nazist.

La o ceremonie organizată la Gdansk, Nawrocki a afirmat că problema despăgubirilor trebuie reglementată pentru a asigura un parteneriat polono-german bazat pe adevăr și pe relații bune.

'Ca țară din prima linie, ca țara cea mai importantă de pe flancul estic al NATO, Polonia are nevoie de dreptate, adevăr și relații clare cu Germania, dar are nevoie și de despăgubiri de la statul german', a declarat președintele la monumentul comemorativ din Westerplatte.

Partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), care a susținut campania electorală a conservatorului Nawrocki, a cerut de mai multe ori Berlinului despăgubiri de război.

Șeful statului a cerut guvernului de la Varșovia, condus de premierul de centru Donald Tusk, să se alăture solicitării de despăgubiri.

CITEȘTE ȘI Kim Jong Un pleacă de la Phenian în China cu un tren blindat și ultrasecurizat VIDEO

Problema respectivă a constituit în ultimii ani un punct sensibil în relațiile bilaterale; partea germană susține că situația a fost reglementată prin tratatele care au permis reunificarea Germaniei în 1990.

Monumentul de pe peninsula Westerplatte din Gdansk, la Marea Baltică, marchează locul uneia din primele bătălii de după invazia nazistă în Polonia care a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial. O navă militară germană a tras asupra unui avanpost polonez, iar apărătorii acestuia au rezistat ulterior timp de șapte zile asaltului unor forțe de asalt copleșitoare.