Conform acestui document, care putea fi consultat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, „nevoile de sprijin internațional în 2027 se vor ridica la 52,6 miliarde de dolari” (aproximativ 45,8 miliarde de euro).
„Se preconizează mobilizarea de fonduri provenite de la Uniunea Europeană, țările G7 (...) Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Regatul Unit și alți parteneri internaționali”, se precizează în document.
Principalul sector de cheltuieli este cel al apărării și securității, cu 95,9 miliarde de euro prevăzute, în creștere cu 11,9% față de 2026. Această sumă reprezintă 43,8% din PIB-ul Ucrainei, o pondere record de la începutul războiului și cea mai mare din lume, scrie News.ro.
Prin comparație, cheltuielile militare ale Rusiei reprezintă oficial 5,5% din PIB în bugetul pentru 2026 și sunt prevăzute să scadă în cel pentru 2027, deși anumite cheltuieli s-ar putea dovedi opace, potrivit unei analize a publicației de opoziție „Novaia Gazeta”.
Președinta Comisiei pentru buget a parlamentului ucrainean, Roksolana Pidlassa, a dezvăluit la rândul său joi că guvernul a fost nevoit să amâne până în decembrie o parte din cheltuielile prevăzute pentru pregătirea țării pentru iarnă, în special pentru apărarea infrastructurilor energetice, din cauza lipsei de fonduri. „Este clar că amânarea acestora până în decembrie înseamnă că nu vor fi finanțate deloc în acest an, deoarece acest lucru va fi pur și simplu imposibil”, a afirmat ea pentru publicația Economic Pravda.
Pidlassa dezvăluise anterior că fiecare zi de război costă Ucraina aproximativ 165 de milioane de euro și că țara nu este în măsură să acopere singură aceste costuri.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat marți că intenționează să ia măsuri „dificile și nepopulare” pentru a „acoperi” deficitul bugetar.
Ucraina, care depinde în mare măsură de ajutorul financiar al aliaților săi occidentali pentru a face față invaziei ruse, se confruntă cu o situație economică care se deteriorează.
“În Moldova, avionul meu prezidențial era acolo și de aceea au atacat Moldova, spațiul aerian al Moldovei. Poate că nu au vrut să mă atace personal”, a declarat Zelenski.
Totuși, anterior, premierul norvegian Jonas Gahr Stoere a declarat că avionul lui Zelenski a fost aproape lovit de o dronă în timpul decolării din Moldova. Autoritățile moldovene au anunțat că două drone au intrat atunci în spațiul aerian al țării. Una a căzut într-un câmp la nord de Chișinău și a provocat un incendiu, iar cealaltă și-a continuat înaintarea spre spațiul aerian al României. Zelenski a spus că un al doilea incident a avut loc când se întorcea în Ucraina prin Chișinău. Data exactă nu este clară. Luni, autoritățile moldovene au raportat separat că alte două drone au intrat în spațiul aerian al Moldovei pentru aproximativ 10 minute fiecare.Nu există, încă, o confirmare independentă că avionul lui Zelenski a fost ținta directă a dronelor.
Președintele ucrainean a legat aceste incidente de atacul asupra unui tren de pasageri în apropierea graniței cu Polonia. Trenul transporta 206 persoane printre care fostul premier britanic, Boris Johnson, și fostul director, CIA David Petraeus. Nu au fost, însă, raportate victime, întrucât trenul a plecat mai devreme din gară. Zelenski a sugerat că Rusia ar fi putut ști că în tren se aflau oficialii străini.
Potrivit ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, Rusia a atacat infrastructura feroviară ucraineană de cel puțin 1.534 de ori anul acesta, iar peste 500 de locomotive au fost avariate sau distruse.Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că Varșovia a primit informații potrivit cărora Moscova ar putea pregăti atacuri asupra punctelor de trecere a frontierei, cu o zi înainte de atacul rusesc asupra trenului de pasageri și a unor obiective din apropierea graniței dintre Ucraina și Polonia.
Incidentele au avut loc la scurt timp după declarațiile președintelui rus Vladimir Putin, conform cărora rușii nu ar efectua atacuri care să îi vizeze pe Volodimir Zelenski sau alți oficiali.
















