Clădirea, care se află pe o stradă comercială, în centrul acestui orășel situat la frontiera cu Germania, este de nerecunoscut în urma lucrări costisitoare - de 20 de milioane de euro -, lansate în 2023, cu trei ani întârziere față de calendarul inițial.
Casa în care s-a născut dictatorul la 20 aprilie 1889 datează din secolul al XVII-lea și a fost modificată de către cabinetul austric de arhitectură Marte, scrie News.ro.
Tencuiala ei galbenă a fost înlocuită cu o fațadă sobră, albă.
Deasupra intrării tonează un însemn al poliției, iar pe trotuar se află în continuare o piatră comemorativă care poartă inscripția ”Pentru pace, libertate și democrație. Niciodată fascism. Milioane de morți ne-o amintesc”.
Acest lucru ar trebui, speră autoritățile, să închidă un lung și delicat foileton, într-o țară criticată adesea din cauzaă că a întârziat să-și recunoască responsabilitatea în Holocaust, în care 65.000 de evrei austrieci au fost uciși, iar alți 130.000 trimiși în exil.
Această reflecție cu privire la trecutul nazist intervine în timp ce extrema dreaptă continuă să crească în sondaje.
Potrivit unui sondaj publicat duminică de către cotidianul Kronen Zeitung, Partidul Libertății din Austria (FPÖ, extremă dreapta), înființat de către foști naziști și care se află în opoziție, este creditat cu 38% dintre intențiile de vot, în creștere față de scorul de 29% obținut în alegerile din septembrie 2024.
Casa natală a lui Adolf Hitler aparținea aceleiași familii din 1912.
Ea a fost mai întâi închiriată, începând din 1972, de către statul austriac, care a instalat în ea un centru pentru persoane cu dizabilități, o categirie a populației victimă a celui de-al III-lea Reich.
În timp ce adresa atragea neonaziști, ultima proprietară, Gerlinde Pommer, s-a opus oricărei modificări a clădirii și și-a contestat, prin toate recursurile posibile, exproprierea.
Însă interesul general a prevalat în 2016, când a fost adoptată o lege specială.
Trei ani mai târziu, Curtea Supremă austriacă a validat cumpărarea celor 800 de metri pătrați de teren cu 810.000 euro.
Mai multe opțiuni au fost studiate atunci în privința viitorului clădirii.
O Comisie de experți a decis să nu fie transformată într-un memorial, pentru a evita să devină un magnet al neonaziștilor.
O demolare a fost exlusă, pentru ca Austria să-și înfrunte trecutul, potrivit istoricilor.
Fără o unanimitate, s-a luat decizia să fie transformată într-un comisariat de poliție, pentru a ”arăta clar”, în opinia Guvernului, că nu este posibilă nicio cimemorare a național-socialismului (nazism).
Însă acest lucru nu a pus capăt scandalului.
”Această transformare nu va descuraja nici măcar un singur neonazist tentat de pelerinaj”, a declarat AFP Robert Eiter de la Comitetul austriac Mauthausen (MKÖ), o asociație a supraviețuitorilor lagărului de la cncentrație austriac.
În privința ”neutralizării” locului de către forțele de ordine, el se declară ”sceptic”.
”Fără să generalizez, constatăm, din nefericire, cu regularitate că o parte a poliției înclină foarte, foarte la dreapta”, deplânge el.
