Alertă în Moldova. Instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile, propusă la Chișinău

Guvernul Republicii Moldova va propune Parlamentului de la Chișinău declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, la nivel național, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Măsura are caracter preventiv și este necesară pentru ca autoritățile să poată interveni rapid în cazul unor perturbări în aprovizionarea cu energie, carburanți și apă, în contextul riscurilor regionale și al deficitului hidrologic sever.

CITEȘTE ȘI Cel mai mare investitor imobiliar din România anunță vânzarea centrului comercial Ozas din Vilnius, marcând ieșirea din regiunea Baltică

Stările de alertă instituite anterior în cele două sectoare expiră la 25 septembrie. Riscurile care au determinat instituirea acestora se mențin însă, iar odată cu apropierea sezonului rece presiunea asupra sistemului energetic va crește, scrie Agerpres.

În această iarnă, conform textului, circa 59% din necesarul de energie electrică al R.Moldova va trebui acoperit din import. În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 400-450 MW, dintre care aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată.

Referitor la gazele naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. În prezent, nu există un risc de insuficiență a volumelor de gaze, însă evoluția prețurilor pe piețele internaționale generează riscuri financiare și necesită resurse importante pentru achiziții și completarea stocurilor obligatorii, subliniază executivul moldovean.

Situația pe piața carburanților s-a îmbunătățit în urma măsurilor aplicate de autorități. Dacă la începutul lunii august stocurile acopereau aproximativ 3,5 zile de consum și 109 stații raportau lipsa unor produse, în prezent stocurile sunt de circa 10 zile, iar numărul stațiilor care raportează lipsuri a scăzut la mai puțin de 7. Riscurile externe se mențin însă, în contextul perturbărilor de pe piețele regionale și internaționale.

Totodată, Republica Moldova se confruntă cu un deficit hidrologic sever pe Nistru și Prut. Nivelurile scăzute ale apei pot afecta capacitatea de captare și, respectiv, alimentarea populației cu apă potabilă. Cele două sectoare sunt direct interconectate: infrastructura de captare, pompare și tratare a apei depinde de energia electrică, iar seceta reduce, la rândul său, producția de energie hidroelectrică.

CITEȘTE ȘI SUA vrea două noi baze militare în Groenlanda

Starea de urgență va permite autorităților, atunci când situația o va impune, să adopte măsuri temporare și proporționale pentru menținerea stocurilor și a importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor casnici și a infrastructurii critice și asigurarea continuității alimentării cu apă și energie, se arată în comunicat.

Premierul Vasile Tofan a subliniat că guvernul trebuie să se concentreze pe măsurile care ar putea reduce impactul acestor riscuri asupra populației, inclusiv prin revizuirea sprijinului acordat gospodăriilor în sezonul rece. 'În această iarnă va trebui să revedem decizia inițială și să mărim compensațiile față de planurile inițiale. Trebuie să ne asigurăm că acoperim un număr mai mare de gospodării. Anul trecut am acoperit 620 de mii de gospodării și, probabil, în acest an această cifră va fi chiar mai mare. Noi nu putem controla seceta, războiul, penuria de combustibili, însă sunt lucruri pe care le putem controla. În acest sens, ajutorul oferit oamenilor de guvern devine o prioritate absolută', a afirmat el.

Șeful executivului a subliniat că măsurile sunt necesare pentru ca statul să poată reacționa din timp, înainte ca riscurile externe să afecteze direct cetățenii. Obiectivul autorităților este prevenirea penuriilor și a întreruperilor și asigurarea continuității furnizării energiei, căldurii, apei și carburanților, precum și funcționarea neîntreruptă a serviciilor esențiale.

Propunerea privind declararea stării de urgență urmează să fie înaintată Parlamentului pentru examinare și aprobare, se mai spune în document. 

CITEȘTE ȘI FOTO A apărut Chitila Plazza, cu mari branduri, lângă viitorul Kaufland ce ia locul unei foste fabrici CONFIRMARE

În luna iulie, Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) din Republica Moldova a declarat starea de alertă în sectoarele energetic și hidrologic, hotărând în același timp și principalele acțiuni care urmează a fi lansate de autorități. Acestea își propun protejarea populației și asigurarea funcționării neîntrerupte a serviciilor vitale, în contextul unor riscuri tot mai accentuate la nivel regional.

Declararea stării de alertă în sectorul energetic la nivel național, pentru o perioadă de 30 de zile, are scopul de a preveni o posibilă perturbare a aprovizionării în sectorul energetic.

Datele actuale indică o deteriorare rapidă a securității energetice, fundamentată pe următoarele argumente:

Mesajul autorităților

Șocul prețurilor și volatilitatea pieței: Cotațiile internaționale Platts pentru motorină au înregistrat o ascensiune rapidă, revenind la nivelul de aproximativ 1.300 USD/tonă, față de 880-900 USD/tonă la mijlocul lunii iunie. În același timp, prețul petrolului Brent a depășit pragul de 100 USD/baril, generând presiuni financiare enorme asupra importatorilor.

CITEȘTE ȘI Controale în magazinele de benzinării din toată țara

Blocada logistică din Marea Roșie: Conflictul dintre SUA și Iran, împreună cu atacurile rebelilor Houthi, au forțat redirecționarea navelor. Aceasta a prelungit durata transportului maritim până la 4 săptămâni, mărind tarifele de închiriere a vaselor și afectând cotațiile internaționale Platts și Brent.

Deficitul regional sever al stocurilor de motorină: Este determinat de o suprapunere de factori critici: sistarea livrărilor de țiței kazah prin terminalul maritim al Consorțiului Conductelor Caspice de lângă Novorossiisk din Marea Neagră (de bază pentru rafinăriile din România, unde 80% din țițeiul de import este de origine kazahă), restricțiile de re-export impuse de autoritățile din Bulgaria și perturbarea majoră a lanțurilor logistice regionale cauzată de atacurile asupra punctelor petrolierele din Marea Neagră.

Reducerea stocurilor comerciale: Rezervele de motorină s-au coborât de la un nivel de siguranță de 17,6 zile (la sfârșitul lunii iunie) la un prag de 6,9 zile care impune o gestionare riguroasă.

Blocajele logistice și geopolitice: Seceta a redus nivelul Dunării, limitând capacitatea barjelor la doar jumătate din capacitatea normală, și blocând accesul navelor maritime mari către Portul Giurgiulești, ceea ce a forțat o reorientare masivă și costisitoare către transportul terestru. Mai mult, sistarea pentru o perioadă a livrărilor de țiței kazah către rafinăria Petromidia (România) - reluată între timp - a afectat principala noastră sursă de carburanți.

CNMC a subliniat că, prin starea de alertă, autoritățile activează mai multe mecanisme de intervenție focusate pe:

- Flexibilizarea regimului de prețuri pentru a reflecta costurile reale de achiziție.
- Fluidizarea logistică prin prioritizarea vămuirii importurilor și crearea de coridoare verzi la frontieră.
- Protecția consumatorilor.

CITEȘTE ȘI FOTO LPP lansează în România un nou centru de distribuție, unde a adus deja 1.000 de roboți

În același timp, instituirea stării de alertă hidrologică pentru o perioadă de 30 de zile se bazează pe analiza indicatorilor hidrologici și a prognozelor disponibile, care arată o diminuare semnificativă a resurselor de apă în bazinul hidrografic din care se alimentează Republica Moldova.

„Evoluția este determinată de deficitul major de precipitații înregistrat în zona Carpaților, unde se formează o parte importantă a resurselor de apă care ajung ulterior pe teritoriul țării noastre. Din acest motiv, regimul hidrologic din Republica Moldova depinde nu doar de precipitațiile înregistrate la nivel național, dar și de condițiile hidrometeorologice din întregul bazin hidrografic”, a subliniat instituția.