Ungaria și Polonia au blocat prin veto, luni, adoptarea proiectului bugetului Uniunii Europene (UE) aferent perioadei 2021-2027 și a finanțărilor în curs, în cadrul unei reuniuni la nivel de ambasadori, a anunțat președinția germană a Consiliului European, relatează Reuters.
Această blocare era așteptată, după ce Budapesta și Varșovia au cerut ca accesul la fonduri europene să nu fie legat de respectarea statului de drept, arată news.ro.
Proiectul bugetului prevede 1.100 de miliarde de euro în cadrul financiar plurianual 2021-2027 și 750 de miliarde de dolari în cadrul Fondului de ralansare economică menit să ajute statele membre ale Uniunii Europene (UE) să se redreseze după criza pandemiei covid-19.
Ungaria și Polonia sunt vizate de proceduri cu privire la încălcarea valorilor fundamentale europene.
UE a lansat proceduri de infringement împotriva ambelor țări, pe care le acuză de încălcarea independenței justiției, libertății presei și dreptului organizațiilor nongubvernamentale (ONG).
Statele membre UE au adoptat bugetul și fondul de relansare post-covid-19 în urma unui summit-maraton în iulie.
Ambasadorii europeni au adoptat cu o majoritate calificată clauza care condiționează accesul la fonduri europene de respectarea statului de drept, a precizat președinția germană a UE, scrie BBC.
Însă bugetul și pachetul de salvare europene este necesar să fie adoptate cu unanimitate de voturi, iar Polonia și Ungaria le-au blocat într-un vot ulterior.
”Noi nu putem susține proeictul în forma sa actuală, care leagă statul de drept de decizii bugetare”, a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului lui Viktor Orban, Zoltan Kovacs.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki amenința cu un veto săptămâna trecută.
Ministrul polonez al Justiției Zbigniew Ziobro a apreciat că această condiționare în funcție de respectarea statului de drept este ”doar un pretext”.
”Aceasta este o veritabilă aservire politică, o limitare radicală a suveranității”, a apreciat ministrul polonez.
Comisarul european însărcinat cu Bugetul și Administrația, germanul Johannes Hahn, se declară, într-un mesajpostat pe Twitter, ”dezamăgit” de acest vot.
El îndeamnă statele membre UE să-și ”asume responsabilitatea politică și să adopte măsurile necesare în vederea finalizării întregului pachet”.
”Nu este vorba despre ideologii, ci despre ajutarea cetățenilor noștri în cea mai gravă criză de la al Doilea Război Mondial”, a adăugat el.
