Inflația din Turcia s-a apropiat luna trecută de 79%, fiind cea mai ridicată înregistrată de această țară în ultimul sfert de secol, transmite CNBC.
Rata anuală a inflației a fost de 78,62% în luna iunie, potrivit Institutului de Statistică din Turcia, depășind prognozele. Aceasta este cea mai mare valoare anuală a inflației din ultimii 24 de ani, scrie News.ro.
Creșterea lunară a prețurilor a fost de 4,95%.
Creșterea prețurilor de consum a lovit puternic populația de 84 de milioane, cu puține speranțe de îmbunătățire pe termen scurt, ca urmare a războiului Rusia-Ucraina, prețurilor ridicate ale energiei și alimentelor și a deprecierii bruște a lirei turcești.
Prețurile transporturilor au crescut cu 123,37% față de anul precedent, iar prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au avansat cu 93,93%, potrivit datelor guvernamentale.
Turcia s-a bucurat de o creștere economică rapidă în anii precedenți, dar președintele Recep Tayyip Erdogan a refuzat în ultimii ani să majoreze semnificativ dobânzile pentru a reduce inflația rezultată, descriind ratele dobânzilor drept ”mama tuturor răului”.
Rezultatul a fost o liră turcească în scădere și mult mai puțină putere de cumpărare pentru turcii obișnuiți.
Erdogan a instruit banca centrală a țării – despre care analiștii spun că nu are independență față de președinte – să reducă în mod repetat dobânzile împrumuturilor, în 2020 și 2021, chiar dacă inflația a continuat să crească.
Șefii băncilor centrale care și-au exprimat opoziția față de acest curs de acțiune au fost concediați; până în primăvara lui 2021, banca centrală a Turciei a avut patru guvernatori diferiți în doi ani.
Dobânda cheie a fost redusă treptat la 14% în toamna trecută și a rămas neschimbată de atunci. Lira a scăzut cu 44% față de dolar anul trecut și cu 21% de la începutul acestui an.
Guvernul Turciei a introdus politici neortodoxe pentru a încerca să susțină lira fără a crește dobânzile. La sfârșitul lunii iunie, autoritatea de reglementare bancară din Turcia a anunțat interzicerea împrumuturilor în lire companiilor care dețin ceea ce considera a fi prea multă valută străină, ceea ce a stimulat pentru scurt timp moneda, dar a provocat mai multă incertitudine în rândul investitorilor care au pus sub semnul întrebării sustenabilitatea măsurii.