Grecia iese luni din al treilea dintre planurile de ajutorare - pe cât de stricte pe atât de nepopulare - în care trăiește din 2010, fără să fi terminat, cu toate acestea, cu austeritatea și reformele, relatează AFP.
”Pentru prima oară de la începutul lui 2010, Grecia stă pe propriile picioare”, și-a exprimat satisfacția într-un comunicat, luni dimineața, Mario Centeno, președintele Consiliului guvernatorilor Mecanismului European de Stabilitate (MES), care a pilotat ultimul program, scrie News.ro.
Centeno este ministrul de Finanțe al Portugaliei și prezidează Eurogrupul.
El a catalogat evenimentul drept rezultatul ”efortului extraordinar al poporului grec, bunei cooperări cu actualul Guvern grec și eforturilor partenerilor europeni”, care au consimțit la împriumuturi și aranjamente cu privire la datorie.
Grecia este ultima țară - după Portugalia, Irlanda și Cipru - care iese din planuri de ajutorare internațională prin care a avitat să se prăbușească în criză și să antreneze, poate, zona euro cu ea.
Ea a primit de la creditorii săi - Fondul Monetar Internațional (FMI), Uniunea Europeană (UE) și Banca Comercială Europeană (BCE) - împrumuturi în valoare de 289 de miliarde de euro prin trei programe - în 2010, 2012 și 2015 -, în schimbul unor reforme structurale violente, pe care unii creditori le recunosc în prezent ca fiind nu tocmai cele mai bune și care au condus la pierderea unui sfert a PIB-ului elen în opt ani, ceea ce a crescut șomajul la 27,5% în 2013.
”A durat mai mult timp decât s-a prevăziut, dar cred că am ajuns la capăt”, a adăugat Centeno. ”Economia greacă a reînceput să crească (cu un PIB în creștere cu 1,4% în 2017), există un excedent bugetar (...), iar șomajul scade regulat”, rămânând cu toate acestea la 20%.
”Vremea austerității s-a terminat, dar sfârșitul programului nu este capătul drumului acestor reforme”, a avertizat însă în weekend comisarul european însărcinat cu Afaceri Economice Pierre Moscovici.
PIEȚE
De aceeași părere este guvernatorul Băncii centrale elene Yannis Stournaras. ”Grecia mai are de făcut un drum lung”, a apreciat el într-un interviu acordat ediției de duminică a cotidianului Kathimerini.
El și-a exprimat îngrijorarea față de un posibil ”abandon” al Greciei de către piețe, dacă aceasta face pași înapoi în reforme.
Cu ajutorul unor aranjamente cu privire la datorie - în esență o prelungire a perioadei de rambursare - obținute de la partenerii săi europeni, Grecia estimează că nevoile sale de finanțare vor fi acoperite până la sfârșitul lui 2022, un lucru care-i va permite să se ducă să solicite piețele în momente propice.
Însă datoria este în continuare de 180% din PIB, iar FMI o consideră nesustenabilă la termen.
Guvernul îi replică afirmând că nevoile sale de finanțare vor rămâne cantoate sub 20% din PIB - cât recomandă UE. Datoria greacă ”nu este nesustenabilă”, dă asigurări un oficial grec, ci din contră ”puternic sustenabilă”.
Premierul de stânga radicală Alexis Tsipras a ales, potrivit presei proguvernamentale, să se exprime la televiziune marți - prima zi post-program.
LANȚURI ȘI ASFIXIERE
Tsipras nu a avut de ales, de când a ajuns la putere, în ianuarie 2015, și a fost nevoit să guverneze în cadrul planurilor, fiind nevoit să accepte inclusiv noi reforme - în 2019 și 2020 - și menținerea unei supravegheri a țării de către creditorii săi timp de mai mulți ani.
El a anunțat în iunie că ar vrea ca de-acum să instaureze mai multă ”justiție socială”.
A făcut acest lucru în contextul în care cifrele nu se traduc, încă, în viața de zi cu zi a grecilor.
”Planurile de ajutorare s-au terminat, dar nu și lanțurile și asfixierea”, comenta duminică ziarul de opoziție To Vima.
Economiștii, precum profesorul Nikos Vettas, consideră ”imperativ” ca de-acum să se genereze ”o creștere (economică) foarte puternică”, altfel ”gospodăriile deja foarte slăbite de zece ani de recesiune vor continua să sufere”.
