O companie bulgărească producătoare de energie eoliană, parte a unui grup ce deține un parc de profil și în România, a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene la Curtea de Justiție a UE (CJUE) și a solicitat anularea plafonării prin supraimpozitare a veniturilor din tranzacții angro ale producătorilor de energie electrică la nivelul de 180 euro/MWh, impusă toamna trecută prin același Regulament prin care a fost introdusă deja celebra contribuție de solidaritate pentru petroliști, subiect de controversă între autoritățile de la București și OMV Petrom.
Reclamanta este Electrawinds Shabla South EAD, operatorul unui parc eolian de 2,4 MW din apropierea coastei bulgare a Mării Negre. Compania este parte a Electrawinds Bulgaria, grup controlat și condus de omul de afaceri Orlin Kalev, membru în Consiliul de Supraveghere al organizației profesionale a producătorilor de energie eoliană din țara vecină.
Grupul deține în România firma Electrawinds Chimconsult SRL, ce operează parcul eolian de 3 MW Topolog 2 din județul Constanța, un business cu profit net de 462.000 lei și venituri totale de 3,58 milioane lei în 2021, potrivit celor mai recente date disponibile.
Electrawinds Shabla South EAD a cerut la CJUE anularea Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022, ″în partea prin care se stabilește un plafon obligatoriu pentru veniturile de pe piață ale producătorilor de energie electrică (…), precum și în partea prin care se conferă fiecărui stat membru competențe de a expropria (naționaliza) în favoarea statului „veniturile excedentare” ale acelor producători (…)″.
Orlin Kalev. Sursă foto: contul public de Facebook
Veniturile excedentare menționate sunt definite în actul normativ european drept ″diferența pozitivă între veniturile de pe piață ale producătorilor per MWh de energie electrică și plafonul pe veniturile de pe piață de 180 euro/MWh de energie electrică″.
Regulamentul stipulează că veniturile angro ale producătorilor se plafonează la maximum 180 euro/MWh și că statele membre trebuie să se asigure că plafonul vizează toate veniturile de pe piață ale producătorilor și, după caz, ale intermediarilor care participă pe piețele angro de energie electrică în numele producătorilor, indiferent de intervalul de timp al pieței în care are loc tranzacția și indiferent dacă energia electrică este tranzacționată bilateral sau pe o piață centralizată.
Potrivit acțiunii intentate de compania bulgărească, în condițiile Tratatului fondator al UE (TFUE), Consiliul Uniunii Europene nu are prerogativa de a adopta măsuri de gestionare a crizei energetice, ci numai competența de a interveni în caz de dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse, inclusiv energie electrică, astfel că adoptarea Regulamentului încalcă dreptul european.
În plus, bulgarii reclamă că plafonarea încalcă principiul proporționalității și drepturile de proprietate.
″(…) introducerea unui plafon obligatoriu al veniturilor de pe piață ale producătorilor nu este o măsură corespunzătoare întrucât nu se referă în mod direct la formarea prețurilor la energie. Prețurile vor rămâne și se vor dezvolta la fel ca întotdeauna, cu sau fără instituirea unei limitări a veniturilor. În plus, cererea de energie electrică și de gaz natural nu se va modifica prin instituirea unor plafoane ale veniturilor și a unor impozite pe veniturile de pe piață″, susține Electrawinds Shabla South EAD.
În România, Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali, după cum a relatat Profit.ro.
