Banca centrală a Ungariei a majorat dobânda cheie cu 0,3 puncte procentuale, la 1,2%, foarte aproape de nivelul la care este dobânda cheie a Băncii Naționale a României. Mișcarea Ungariei, care a surprins piața, vine pe fondul creșterii accelerate a inflației.
De ce este important: Ungaria, precum și alte țări din regiune, se confruntă cu o creștere accelerată a inflației, care a ajuns la o rată anuală de 5,3% în iunie, depășind cu mult prognozele băncii centrale și ținta de maximum 4%. Chiar și inflația de bază (care exclude prețuri volatile, administrate sau carburanții și este mai legată de politica monetară) a sărit la 3,8%. Răspunsul băncii centrale în ultimele două luni a fost acela de a majora rata de dobândă pentru operațiunile la două săptămâni cu câte 0,3 puncte procentuale până la 1,2%. Consensul pieței era pentru o majorare la 1,1%. Totodată, Banca Ungariei (Magyar Nemzeti Bank - MNB) a majorat și rata la facilitatea de depozit la 0,25% și pe cea la facilitatea de credit la 2,15%, terminând astfel epoca dobânzilor nominal negative.
Mai este important: Mișcările din regiune sunt urmărite și la București, unde guvernatorul Mugur Isărescu declara, referitor la dobânzile celorlalte bănci centrale din regiune, că atunci când se vor apropia cu ratele de România, BNR se va gândi cu mai mare atenție la o mișcare. BNR, care de asemenea se confruntă cu o creștere a inflației peste țintă, are în continuare cea mai mare dobândă cheie, la 1,25%, care acum a fost practic egalată de Ungaria. BNR a păstrat un diferențial ridicat de dobândă față de restul regiunii, care s-a dus în pandemie cu dobânzile apropiate de zero, pentru a face leul mai atractiv, în condițiile unor deficite fiscale și externe ridicate.
ING Bank arată că o creștere de încă 0,3 pp în august a ratei cheie din Ungaria este “cimentată” de retorica băncii centrale, care este așteptată să ajungă astfel cu astfel cu rata de bază la 2% la finele anului, așadar cu mult peste rata curentă a BNR. Cehia a început, de asemenea, un nou ciclu monetar, și o mișcare este așteptată și din partea Poloniei.
În condițiile în care datoria publică a României este jumătate în valută și cursul de schimb are un puternic impact asupra inflației, BNR ar putea fi nevoită să întărească politica monetară, ceea ce înseamnă și rate mai mari pentru creditele populației și firmelor. Euro a crescut cel mai mult față de leu de la începutul anului, cu circa 1%, după ce leul fusese cea mai stabilă monedă în 2020. Așa cum arată și graficele, BNR este cea mai intolerantă bancă din Europa Centrală și de Est cu volatilitatea cursului.
Pe măsură ce datele negative dinspre inflație s-au acumulat, forintul maghiar a avut cea mai slabă performanță din regiune de la finele lunii mai încoace, cu o creștere a euro de 4%, față de circa 2,5% pentru zlotul polonez și 1% pentru coroana cehească, în timp ce leul a fost stabil.
Orsolya Nyeste, economist al Erste, crede că prin mișcarea de azi MNB a încercat să transmită un semnal puternic pieței prin care să arate că este angajată în lupta cu inflația. Erste aștepta o majorare de doar 15 puncte de bază a ratei cheie.
“Faptul că MNB a livrat o creștere a ratei peste așteptările pieței și că însoțește această mișcare de ceea ce este, practic, un angajament pentru o creștere de încă 30 de puncte de bază în august, reprezintă un factor pozitiv pentru forint, care ar trebui să se stabilizeze sub nivelul de 360/euro”, scriu economiștii ING Peter Virovacz și Petr Krpata. Valoarea curentă este de 359 forinți/euro, nu departe de maximul istoric.
În prima săptămână din august este următoarea ședință de politică monetară a BNR, când va fi adoptat și noul raport privind inflația, care deja a ajuns la aproape 4% în iunie. BNR indica, recent, că inflația va fi mai mare decât estimarea curentă de 4,1% pentru finele anului.
Analiștii arătau că există posibilitatea unei creșteri a ratei cheie și la București încă din acest an, dar că este de așteptat ca BNR să acționeze prima oară printr-un control strict al lichidității.
