INFOGRAFICE A doua licitație ratată la rând pentru Ministerul Finanțelor, care nu vrea să accepte creșterea dobânzilor

Titlurile scadente în februarie 2025 scoase la licitație luni de Ministerul Finanțelor n-au stârnit mult interes în piață. Toate ofertele au fost respinse din cauza randamentelor prea mari cerute.

Ofertele din partea băncilor, toate respinse, au fost de aproape 409 milioane de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei.

CITEȘTE ȘI Digitalizarea a devenit o prioritate și pe piața imobiliară. Sectorul proptech este propulsat de pandemie

Săptămâna trecută, MFP a respins ofertele de 333 de milioane de lei pentru o licitație cu un prospect de 400 de milioane de lei a titlurilor scadente în aprilie 2026. Licitația de certificate de trezorerie pe un an a mers mai bine, cu un împrumut de 500 de milioane de lei încheiat, dar la randamente în creștere abruptă față de luna anterioară la 2,17% de la 1,97%.

În ultimele două săptămâni randamentele în piața secundară au început din nou să crească consistent, pe toate scadențele, dar mai ales pe cele mai lungi. Randamentul mediu la titlurile pe 10 ani a crescut cu mai bine de 30 de puncte de bază, la aproape 3,7%.

CITEȘTE ȘI Evoluția Artesana: de la business de familie la unul dintre cei mai mari jucători independenți de pe piața lactatelor artizanale

Curba randamentelor este mai abruptă decât la începutul anului, cu randamente mai ridicate pe termen lung și mai mici pe termen scurt. Dobânzile se mențin sub nivelul din urmă cu un an.

În comparație cu regiunea, randdamentele la titlurile pe 10 ani au rămas cele mai ridicate - dobânzile Ungariei au crescut cel mai mult de la începutul anului și s-au apropiat de cele plătite de România.

Piața regională a fost lovită de o creștere a aversiunii la risc, ca urmare a evoluției epidemiei și a creșterii inflației, ce s-a văzut și în cursul de schimb.

“Sentimentul global s-a deteriorat vizibil la începutul săptămânii trecute, în condițiile în care investitorii s-au arătat îngrijorați de varianta delta a coronavirusului și de impactul acesteia asupra recuperării economice, dar și de creșterea inflației, ceea ce a dus la vânzarea unor active mai riscante, inclusiv a monedelor din Europa Centrală și de Est”, arată analiștii Erste într-un raport.

Guvernul a împrumutat în iulie 3,5 miliarde de euro din piețele externe, ceea ce a redus presiunea pe finanțarea internă a deficitului bugetar și a datoriei ajunse la scadență. Datoria publică a ajuns la aproape 50% din produsul intern brut, față de 35% în 2019.