Liderul radical de dreapta al Ungariei, Viktor Orban, se luptă să facă față crizei costului vieții din țară, o sarcină care a devenit mult mai dificilă din cauza cheltuielilor sale de dinaintea alegerilor și a izolării sale în cadrul Uniunii Europene, arată o analiză a publicației BNE Intellinews.
Prețurile în creștere ale energiei și un deficit bugetar umflat au forțat deja guvernul să reducă subvențiile reglementate pentru gaz și electricitate, în timp ce importurile de energie au crescut la peste 10% din PIB, scrie G4Media.ro.
Omul forte al Ungariei încearcă să arunce vina pentru recesiunea iminentă a țării și inflația record asupra sancțiunilor UE împotriva Rusiei, o strategie politică riscantă într-un moment în care Budapesta se luptă pentru a-și asigura accesul la fondurile vitale ale UE și pentru a risipi îngrijorările legate de încălcările statului de drept și de relația sa confortabilă cu dictatura lui Vladimir Putin.
Fidesz, care se pregătea pentru alegeri strânse împotriva unei opoziții unite în primăvara anului trecut, după trei victorii succesive ale unei supermajorități, s-a angajat într-o campanie de cheltuieli fără precedent înainte de alegeri, distribuind 3-4% din PIB în reduceri de taxe, plăți de bonusuri pentru forțele armate și o lună suplimentară de pensii. Acest lucru a dus la creșterea consumului și a PIB-ului, dar, ca urmare, finanțele publice sunt în degringoladă.
Guvernul a susținut că economia țării – care își revine rapid din recesiunea cauzată de pandemia de coronavirus (COVID-19) din 2020 – va acoperi ajutoarele fiscale și investițiile publice. Dar analiștii au tras un semnal de alarmă și au avertizat asupra impactului negativ asupra inflației și a echilibrului bugetar.
Inflația globală se situa deja la aproape 8% înainte de război, a urcat la peste 15% și urmează să atingă un vârf de 20% sau mai mult, potrivit celor mai recente previziuni ale Băncii Naționale a Ungariei (MNB).
Deficitul bugetar crește rapid. La sfârșitul lunii august, el atinsese deja aproape ținta de 4,9% din PIB stabilită pentru finalul anului.
La o conferință de presă internațională, la două zile după victoria zdrobitoare a partidului său în alegerile din aprilie, Orban a negat categoric că va realiza o consolidare fiscală. Cuvântul austeritate a fost anulat de Fidesz, care îl folosește doar pentru a se referi la consolidarea finanțelor publice impusă de FMI și realizată de ultimul guvern non-Fidesz după criza financiară globală.
Pentru a remedia gaura imensă din buget, guvernul și-a dezgropat manualul de joc din 2010, când a preluat puterea. Acesta a perceput impozite suplimentare pe profit în sectorul financiar, în companiile de retail și energetice și în companiile aeriene, vizând venituri suplimentare estimate la 800 de miliarde forinți pentru 2022 și 2023. Cheltuielile ministerelor și ale organismelor de stat au fost înghețate, iar investiții publice în valoare de aproximativ 2 000 de miliarde HUF au fost amânate.
Piețele nu au fost impresionate de primele măsuri luate de Orban pentru a consolida bugetul, reflectate în deprecierea monedei ungare, chiar dacă Banca Centrală a continuat să majoreze ratele. Cursul forint/euro a alunecat până la 417 în iulie, o scădere de 10% de la începutul anului 2022, ceea ce face ca forintul să fie cea mai slabă monedă din grupul Visegrad 4 (Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria).
Banca Centrală a majorat rata de bază de la 0,75% în iunie 2021 la 13% pe 27 septembrie, când a anunțat încheierea politicii de înăsprire monetară, o mișcare riscantă în opinia analiștilor, în condițiile în care inflația continuă să crească tot mai mult. Nici piețele nu au fost impresionate de decizia băncii centrale, iar forintul s-a prăbușit la 424 față de euro în tranzacțiile intra-day din 29 septembrie și la 437 față de dolar.
Tensiunile geopolitice legate de Ucraina sunt în creștere și încep să existe temeri cu privire la rezervele valutare ale băncii centrale, deoarece contul curent al țării se deteriorează într-un ritm rapid din cauza facturilor mai mari la importurile de energie.
De asemenea, măsurile luate de guvern nu au reușit să stopeze criza costului vieții. Impozitul de 4% pe profitul excepțional al comercianților cu amănuntul și plafonarea prețurilor la câteva produse alimentare au părut populare la început, dar au avut un preț greu de plătit. După cum era de așteptat, comercianții cu amănuntul au transferat poverile suplimentare asupra consumatorilor. Scăderea forintului a dus, de asemenea, la creșterea prețului bunurilor importate.
Până în august, în Ungaria, prețurile alimentelor au crescut în medie cu cel mai rapid ritm dintre statele UE, aproape 31% în ritm anual. Prețul alimentelor de bază care nu sunt reglementate de guvern au crescut rapid. Biroul de statistică a înregistrat creșteri extraordinare ale prețurilor: 67% pentru margarină, 64% pentru pâine, 61% pentru brânză, 59% pentru paste făinoase, 55% pentru produse lactate și 54% pentru unt.
Economiștii estimează că cei care câștigă un salariu mediu de aproximativ 250.000 forinți (circa 590 euro) cheltuiesc acum jumătate din salariu pentru alimente și facturi la utilități. Se preconizează că acest procent va crește și mai mult pe măsură ce iarna va începe, iar gospodăriile maghiare se vor confrunta cu impactul facturilor mai mari la utilități din cauza eliminării parțiale a subvențiilor pentru energie.
Până în luna iulie a devenit evident că doar impozitele excepționale nu vor fi suficiente pentru a repara bugetul și că sunt necesare măsuri mai drastice. Prin urmare, guvernul a fost obligat să reducă subvențiile reglementate pentru gaz și electricitate.
Guvernul înghețase prețurile cu amănuntul la electricitate și gaze înainte de alegerile din 2014. Menținerea prețurilor la energie la un nivel scăzut a fost o problemă -cheie pentru Fidesz, considerată esențială pentru câștigarea alegerilor.
După discuțiile purtate la Kremlin la 1 februarie, Putin îl asigurase pe premierul ungar că Budapesta va primi gaz de cinci ori mai ieftin decât prețul pieței. Rusia a devenit un aliat politic și economic cheie al lui Orban de la prima sa victorie zdrobitoare în alegeri, în 2010. Guvernul și-a apărat poziția pragmatică de a pune interesele economice înaintea politicii externe bazate pe valori, atunci când a fost criticat pentru că s-a aliat cu autocrați estici precum Putin și Xi Jinping din China. Argumentul a fost că, fără „energia rusească ieftină”, prețurile reglementate ale utilităților cu amănuntul nu ar putea fi menținute.
Dar noțiunea de gaz rusesc ieftin s-a dovedit a fi un mit, după cum arată datele lunare privind comerțul exterior. Economia Ungariei, orientată spre exporturi, care în general înregistrează excedente considerabile, a înregistrat un deficit pentru a 13-a lună consecutivă, înregistrând o diferență record de 1,15 miliarde de euro în iulie între importuri și exporturi.
Deși formula de preț a acordului de gaze pe 15 ani cu Gazprom, semnat în septembrie 2021, rămâne secretă, Ungaria pare să plătească peste prețul pieței, potrivit acestor statistici comerciale. Analiștii consideră că prețurile din contract sunt legate de ratele de schimb ale gazului TFF olandez cu un decalaj de trei luni, spre deosebire de contractul anterior, când prețul era legat de mișcările de pe piața petrolului.
Orban a apărat sustenabilitatea sistemului de subvenții până la final, când a devenit clar că bugetul nu mai poate suporta povara. Ziua decisivă a venit la 12 iulie, când guvernul a declarat starea de urgență în domeniul energiei, care a inclus revizuirea schemei de subvenții pentru energie.
Plafonarea generală a prețurilor la electricitate și gaz pentru consumatorii casnici este pur și simplu inaccesibilă în actuala „criză energetică de război”, au declarat la momentul respectiv oficialii guvernamentali, iar forintul în scădere a contribuit la această situație.
Pe baza importurilor de gaze ale Ungariei, de 80 de milioane de MWh, creșterea prețului la gaze de la 20 de euro/MWh în 2021 la peste 200 de euro/MWh ar crește factura energetică a țării la 16 miliarde de euro, adică o zecime din PIB-ul țării, a declarat agenția de brokeraj Concorde într-un raport recent.
Ministrul de finanțe Mihaly Varga a dezvăluit luna trecută, în cadrul unei conferințe, date șocante privind balanța importurilor de energie ale Ungariei. Prețul plătit de Ungaria pentru gaz, petrol și electricitate ar urma să ajungă la 8.000 de miliarde HUF (20 miliarde de euro) în 2022, față de doar 1.800 de miliarde HUF în 2019. Creșterea facturilor la energie în valoare de 15-16 miliarde de euro în câțiva ani reprezintă 10-11% din PIB-ul Ungariei și este de trei-patru ori mai mare decât suma de bani pe care Ungaria este eligibilă să o primească în fiecare an din bugetul UE 2021-2027.
Varga a mai precizat că economia se va scufunda în recesiune din trimestrul al patrulea până în trimestrul al treilea din 2023, ceea ce înseamnă că pentru acel an se va contracta cu 1-2%. Bugetul pe 2023, aprobat în iulie, care viza o creștere economică de 4% și o inflație de 5%, va trebui modificat.
Nu e clar dacă Ungaria se va confrunta cu o aterizare ușoară sau dură. Fostul viceguvernator al Băncii Centrale, Akos Peter Bod, consilier al partidelor de opoziție în campania pentru 2022, se așteaptă la o aterizare dură, deoarece expunerea țării la șocul energetic este mai mare decât a vecinilor săi, din cauza dependenței puternice de sursele de energie rusești și a lipsei de investiții în eficiența energetică din cauza plafoanelor de preț care distorsionează situația.
Consumul de energie al industriei din Ungaria rămâne unul dintre cele mai ridicate din Europa, în timp ce ponderea locuințelor izolate este una dintre cele mai scăzute. În 2016, UE a acordat Ungariei aproximativ 500 de miliarde HUF pentru izolarea locuințelor, dar guvernul a decis să folosească banii pentru proiecte similare în sectorul public, cu rezultate mixte.
Prețurile scăzute ale energiei cu amănuntul, datorate plafoanelor tarifare, nu au oferit stimulente pentru ca gospodăriile și întreprinderile să realizeze investiții eficiente din punct de vedere energetic de-a lungul anilor, fapt pentru care Ungaria plătește acum un preț mare.
Economiștii fac o paralelă cu șocul petrolier din anii 1970, care a determinat Ungaria să adere la FMI în 1982. În cele din urmă, acest lucru a fost văzut ca fiind începutul prăbușirii guvernului comunist. În 1990, când Ungaria a organizat primele alegeri libere, a devenit cea mai îndatorată țară din regiune, acumulând o datorie de stat de 20 de miliarde de dolari.
Potrivit unor rapoarte recente din presă, o delegație a FMI a vizitat Ungaria în luna iulie, în afara misiunii anuale în temeiul articolului IV. Oficiali ai grupului cu sediul la Washington au declarat că Ungaria nu a cerut asistență financiară.
Deficitul tot mai mare al contului curent, care ar putea crește la 13-14 miliarde de euro în acest an, a afectat rezervele valutare ale băncii centrale, scăzând sub nivelul cheie al echivalentului a trei luni de importuri. Potrivit președintelui casei de brokeraj Concorde, Gyogy Jaksity, acest lucru este un preludiu pentru a apela la FMI.
Alții sunt de părere că FMI ar putea fi o opțiune doar dacă Ungaria nu reușește să ajungă la un acord cu UE privind plata fondurilor înghețate și dacă costurile de împrumut pe piețele internaționale sunt prea mari. Publicația independentă 24.hu a relatat că Ungaria caută surse alternative de finanțare în China.
Ungaria s-a angajat să coopereze cu Comisia Europeană în 17 domenii, în încercarea de a obține acces la aproximativ 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune din bugetul 2021-2027 suspendate în cadrul noului mecanism de condiționalitate al UE, precum și la 5,8 miliarde de euro din fondurile de redresare și de reziliență, suspendate anterior din cauza încălcării statului de drept și a corupției galopante a guvernului.
Ungaria a primit 57 de miliarde de euro, sau 4,5% din PIB-ul său anual, sub formă de transferuri de la Bruxelles de când a aderat la UE în 2004 și este un beneficiar important în noul buget 2021-2027. Președintele-director general al OTP, Sandor Csanyi, a avertizat că, în lipsa unui acord, PIB-ul țării va scădea cu 0,5%.
Unii analiști au crezut că credibilitatea premierului va fi afectată după ce și-a încălcat promisiunea cheie din campanie de a menține plafonul energetic în iulie, însă sondajele recente arată doar o ușoară erodare a sprijinului Fidesz și o creștere a numărului de votanți indeciși.
Mulți au văzut comparații cu anul 2006, când fostul prim-ministru socialist Ferenc Gyurcsany a recunoscut că guvernul său a mințit în legătură cu starea economiei pentru a câștiga alegerile.
Discursul lui Gyurcsany de la Balatonoszod, la o ședință cu ușile închise, a fost dezvăluit în septembrie 2006, declanșând cea mai gravă criză politică din istoria Ungariei, ceea ce l-a ajutat pe Orban să revină în forță. După două alegeri pierdute, au existat apeluri pentru înlăturarea sa din partid.
Dar opoziția maghiară, încă divizată de eșecul electoral din primăvară, nu a reușit încă să profite de faptul că Fidesz nu și-a respectat promisiunile electorale. Potrivit analiștilor, nu a reușit să câștige votanții dezamăgiți ai Fidesz. Dar Orban ar putea să nu fie atât de norocos dacă criza costului vieții continuă să se adâncească.
