Economia Turciei a înregistrat o creștere semnificativă în primele trei trimestre ale lui 2017, în urcare cu 7,4% comparativ cu anul precedent. Acest lucru s-a realizat în ciuda seriei de șocuri care au avut loc în țară în 2016.
În cursul celui de-al treilea trimestru al lui 2017, economia a crescut cu 11,1% față de anul precedent - cel mai rapid ritm dintre toate economiile G20, arată o analiză a Coface. Creșterea a fost determinată în principal de sprijinul guvernamental, investiții mai mari, creșterea exporturilor și redresarea consumului privat.
Unul dintre cele mai mari impulsuri pentru economie a fost creșterea dimensiunii Fondului de Garantare a Creditelor (FGC cu care guvernul sprijină societățile mici și mijlocii) la aproape 64 miliarde dolaro (250 miliarde lire). FGC face efectiv din Stat un „garant” pentru cererile de credite.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De asemenea, investițiile au crescut cu 7,9% în primele nouă luni ale anului trecut (2,7% în aceeași perioadă a lui 2016). Investițiile globale au fost impulsionate de un salt de 12% al investițiilor în construcții în cel de-al treilea trimestru și, cel mai important, de o creștere de 15,3% a investițiilor în mașini și echipamente (un indicator principal al capacității de producție în creștere). Consumul privat a avut o creștere solidă, în special în cazul bunurilor durabile. Acest lucru reflectă impactul pozitiv pe care reducerile generale de taxe pentru produse, cum ar fi produse electrocasnice și mobilă, le-au avut asupra economiei.
Exporturile de bunuri și servicii, care au crescut cu 13% în primele trei trimestre ale lui 2017 față de anul precedent, au sprijinit de asemenea puternic economia. Contribuția comerțului la creșterea PIB s-a situat la 1,4 puncte procentuale în primele trei trimestre. Redresarea din Europa continuă să stimuleze performanța exportului Turciei. Producția a mers bine, cu o accelerare a activităților de fabricație și construcție, la fel și sectorul serviciilor.
În acest mediu pozitiv, creșterea consumului privat este de așteptat să fie sprijinită în prima jumătate a lui 2018. În plus, viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare din 2019 pot încuraja guvernul turc să introducă noi măsuri către sfârșitul lui 2018, pentru a sprijini activitatea economică înaintea alegerilor.
Vulnerabilitățile externe ar trebui luate în considerare
În pofida acestor previziuni pozitive, lipsa structurală de economii a Turciei va continua să reprezinte cea mai mare amenințare pentru economia națională. Programul FGC al guvernului a încurajat băncile să împrumute și a împins astfel raportul împrumuturi-depozite din sectorul bancar până la 125%, în a doua jumătate a lui 2017. Pe lângă afectarea riscurilor bancare, această situație accentuează de asemenea provocările legate de cursurile de schimb valutar, făcând Turcia mai vulnerabilă la volatilitatea monedei și afectând negativ sentimentul investitorilor. Acești factori ar putea să limiteze investițiile directe străine în următorii ani.
Problema Turciei privind cursurile valutare este legată de finanțarea deficitului său de cont curent, întrucât acesta este în mare parte finanțat prin afluxuri de capital pe termen scurt. Dacă ar fi contractate investiții directe străine care sunt relativ reduse, Turcia s-ar baza mai mult pe capitalul pe termen scurt pentru finanțarea deficitului său extern. Acest lucru ar crește dependența țării față de investitorii financiari globali și i-ar spori vulnerabilitatea la șocurile cursului valutar.
Printre alte potențiale provocări, Turcia ar trebui să fie atentă la ratele dobânzilor în creștere pentru împrumuturile bancare întrucât acest lucru reprezintă un risc important pentru dinamica investiției în țară. Nivelurile ridicate ale ratelor dobânzii pe care țara le-a atins ar putea să împiedice administrarea fluxului de numerar în sectorul corporativ și să afecteze negativ entuziasmul companiilor pentru noi investiții.
În acest context economic, este posibil ca inflația să continue să crească din cauza slăbirii lirei turcești în raport cu Dolarul American și cu Euro. Deprecierea Lirei față de aceste două monede din Septembrie poate să pună o presiune în creștere asupra inflației, atât în ceea ce privește prețurile de consum, cât și cele de producție. Prețurile mai mari și creșterile de taxe cuplate cu o Liră mai slabă ar putea de asemenea să influențeze consumul privat, scăzând puterea de cumpărare.
