Vizitarea fostei Bazilici turce Sfânta Sofia, transformată în moschee în 2020, nu mai este gratuită, iar intrarea costă 25 de euro atât pentru vizitatorii străini, cât și pentru credincioșii străini care vor să se roage, relatează AFP.
Noua taxă de intrare este expusă în mod clar pe esplanada din fața intrării principale - rezervată doar cetățenilor turci, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
O pancartă portocalie îi tirmite pe străini către o intrare laterală și opt ghișee aliniate.
Această intrare - comparată de presa turcă cu ”o intrare de garaj”, din cauza unor obloane rulante și porticurilor de securitate - oferă acces către un tunel sub Minaretul Baiazid, cu ajutorul căruia vizitatorii pot admira Sfânta Sofia fără să tulbure rugăciunile.
Luați din scurt, puțin vizitatori s-au dus luni să plătească intrarea de 25 de euro.
”Era gratuit ieri. Sunt surprinși”, recunoaște sub protecția anonimatului un tânăr oficial însărcinat cu orientarea trecătorilor.
Tânărul confirmă că pelerinii musulmani, dacă sunt de naționalitate străină și vor să se roage la Sf Sofia, trebuie să plătească intrarea ca simpli turiști.
Biletul de intrare dă acces la galeria de la etaj și la muzeu, precizează el, subliniind necesitatea efectuării unor lucrări importante în bazilica ridicată în secolul al IV-lea și reconstruită de către împăratul bizantiv Iustinian în secolul al VI-lea.
DEGRADĂRI ȘI VANDALIM
Această decizie face parte dintr-un nou plan de gestionare a vizitatorilor, la recomandarea UNESCO, avertiza în toamnă ministrul Culturii și Turismului Mehmet Nuri Ersoy.
Sf Sofia - transformată prima oară în moschee la cucerirea Constantinopolului -, clasată în Patrimoniul Umanității, a devenit muzeu prin voința fondatorului republicii tuce, Mustafa Kemal Atatuk, în 1934.
Ea a redevenit o moschee la 10 iulie 2020, prin decizia președintelui islamo-conservator Recep Tayyip Erdogan.
De atunci, cozi lungi de așteptare se formau în fața monumentului.
Acest succes este acuzat de cauzarea unor degradări și chiar vadalim la poarta imperială din lemn de șapte metri înălțime, din cauza lipsei unor măsuri de protecție adecvate.
Istorici estimează că monumentul este mai puțin respectat ca balizică decât era ca muzeu.
Sf Sofia și domul său principal sunt victime ale nenumăratelor cutremure care au afectat Constantinopolul și Istanbulul, iar seime frecvente continuă să zguduie venerabilul edificiu.
