Românii cu firme au imaginație atunci când înregistrează mărci și aleg, astfel, să folosească denumiri amuzante, precum ”Descântecul Săptămânii”, ”Fuga de Strigoi”, ”Mama mea gătește cel mai bine”, ”O mărit pe mama soacră”, ”Șprițificator” sau ”Pupicul de noapte bună”. Astfel de mărci au fost înregistrate în acest an.
Denumirile au fost înregistrate în Buletinul oficial de proprietate industrială, publicat de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).
Cum totul pleacă de la cele sfinte, avem oameni de afaceri care s-au gândit să-și asigure încă din start protecția divină, notează KeysFin, care a redactat un studiu în acest sens. Așa au apărut mărcile “La Poarta Raiului”, “Al 9-lea Cer”, “Descântecul săptămânii”, “Focul sacru”, dar și “Fuga de Strigoi” sau “Noua Ordine Vibrațională”, o marcă din domeniul educației/cercetării, înregistrată în martie 2015. Iar atunci când se simt protejați, studiul relevă că românii atacă piața cu mărci puternice, populare, cu impact, în genul “Mi-e pofta să fac bine”.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cum în România comerțul este la putere iar mâncarea este cel mai bine vândut produs, cele mai multe mărci trăznite încearcă să promoveze calitățile unice ale ofertei lor. Dovadă sunt mărcile “Mama mea gătește mai bine” și “Zdravăn moldovenesc, crescut de pământ, pui moldovean, crescut agale în 61 de zile și oleacă”. Sună bizar, însă aceasta pare să dezvăluie o adevărată strategie de marketing cu care o firmă din Vaslui încearcă să se poziționeze strategic pe piață.
Și cum o mâncare bună merge cu o băutură pe măsură, anul acesta s-au înregistrat mărcile “Șprițificator”, “Plăceri răcoritoare” și, bineînțeles “Dracoola”.
Există și mărci ceva mai “serioase”, precum: “Ospățul zeilor”, “Eden Juice” și “Școala legumelor”.
CITEȘTE ȘI Raport BNR: Oltenii nu știu să facă afaceri profitabile Toate acestea probabil că vizează clienții de genul “Dorel”, și el marcă înregistrată de către două companii, pe 6 clase de produse și servicii, dar și pentru “Bărboși Barba cum laude din 2013” și “Leii din Bănie Craiova”.
Cum românii știu să petreacă, au existat în acest an și cereri de întregistrare de mărci pentru nunți, botezuri și cumetrii. “Muzica la nuntă” este o marcă înregistrată în Maramureș, în vreme ce “Prinde-te-n dansul vieții” și “O mărit pe mama soacră” sunt alte două mărci înregistrate cel puțin originale, la fel ca și “Drink party sleep repeat”.
Au fost identificate și mărcile ”La temelia zilei de mâine” alături de “Specialiști în îmbinări armonioase” și “Scule Serioase”. Business-ul este “Produs în țara lui Ștefan cel Mare”, în “Men’s cave”, dar și în “Vestul sălbatic”, marcă exclusivă a unei persoane fizice din județul Suceava.
Cum politica de preț este cea care dictează, din multe puncte de vedere, businessul în România, oamenii de afaceri s-au întrecut să înregistreze mărci pe măsură: “Revoluția prețurilor”, “Preț inegalabil”, “Cu ochii-n preț”, “Noaptea reducerilor”. Astfel că “Norocul îți bate la ușă” și poți face parte chiar dintre “Bugetarii veseli” în caz că “No te preocupes” și trăiești în “Zona liberă de indiferență”.
“La temelia zilei de mâine”, oamenii de afaceri au abordat, cu încredere, și latura sentimentală a business-ului, dovadă că au înregistrat mărci care exprimă o adevărată filozofie de viață: de la clasicul “Te iubesc”, marcă exclusivă ce aparține unei firme din Timiș la “Te iubesc SOFT & FRUITY limited edition Roșu demidulce” sau “Pupicul de noapte bună”. Avem, bineînțeles, mărci și ceva mai îndrăznețe, precum “Lingerie show party”, “Miss Tanga Black Sea” si “Miss Bikini Fitness & Culturism”, asta pentru că “Româncele sunt frumoase”, marcă înregistrată.
Nici sănătatea nu este un domeniu scutit de mărci cel puțin speciale. De la “Prof. dr. Marioara Godeanu extract purificat de rășină Mumie cu castan Damar General Trading”, “Doctor în frumusețe” la “Abil cu durerea” și “Serviciu cu suflet”, se ajunge la “O viață fericită”.
“Imaginația românilor în materie de denumiri de mărci nu are, practic, limite, indiferent de domeniu. Faptul că se înregistrează astfel de denumiri înseamnă că există un public care rezonează la astfel de mesaje și că sunt domenii în care aceste mărci fac diferența prin caracterul lor”, afirmă analiștii care au redactat studiul.
Ei arată că denumiri precum “Timișoara”, “Ardeal”, “Craiova”, “Retezat”, “Postăvarul”, “Vama Veche”, dar și de scriitori precum “Bacovia” sau personaje istorice precum “Brancoveanu”, au ajuns să devină mărci înregistrate ale unor SRL-uri sau persoane fizice cu acceptul statului, deoarece legea este foarte permisivă în ce privește categoriile de semne ce pot fi înregistrate ca marcă, astfel că paleta este mai mult decât tentantă pentru un viitor titular de marcă.
