Directiva europeană privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului intră în vigoare din data de 3 iulie 2021, astfel încât farfuriile, tacâmurile de unică folosință, paiele sau bețișoarele de urechi nu vor mai putea fi puse pe piață.
În cazul României, momentan, Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului, adoptată în urmă cu doi ani de Parlamentul European, nu a fost încă transpusă în legislația națională. O Ordonanță de Urgență în acest sens așteaptă să fie aprobată de Guvern, scrie Agerpres.
"Discutăm despre o chestiune extrem de importantă și urgentă. Teoretic în câteva zile ar fi trebuit să avem în vigoare acest act normativ. Nu suntem în stadiul în care am putea să aprobăm varianta finală, dar înțeleg de la colegi că au avut loc multe discuții, cel puțin interinstituționale și chiar dacă unele dintre feedback-uri au lipsit din partea colegilor de la diverse ministere, trebuie să mergem înainte și să definitivăm textul de act normativ. Ca o primă concluzie, după ce săptămâna trecută, acum două săptămâni, am avut mai multe discuții cu colegii mei, cred că problema cea mai complexă care trebuie rezolvată este perioada de tranziție. Trebuie să vedem cum reușim să legăm această perioadă în care totul este permis cu perioada în care majoritatea acestor produse vor fi interzise atât la producători cât și punerea lor pe piață din stocurile pe care le au comercianții sau producătorii. Ar putea exista și măsuri intermediare. Lucrăm la un act normativ, o ordonanță, prin care măcar la festivaluri să interzicem din vara asta folosirea acestor produse care sunt în Directivă. Cred că ar fi un semnal bun, pozitiv, astfel încât măcar acolo unde imediat se poate implementa să dăm un semnal pozitiv", a explicat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, la o conferință organizată de Pria Events.
Oficialul a semnalat că "nu prea a primit semnale, nici sprijin" de la Ministerul Sănătății, iar Ministerul Economiei nu știe să calculeze impactul sau consecințele fabricării acestor produse din plastic.
"Nu prea am primit semnale nici sprijin nici de la Ministerul Sănătății, deși țigările și filtrele acelea care sunt single-use, practic sunt cumva, într-un fel, în ograda, în curtea Ministerului Sănătății. Ministerul Economiei, ca în România de obicei, nu știe să calculeze un impact sau consecințele interzicerii producției acestor produse din plastic. Indiferent de abordarea instituțională, noi avem obligația să implementăm Directiva și să facem transpunerea în cursul verii. Acest lucru se poate face printr-o Ordonanță de Urgență, dacă ne mișcăm destul de repede și avem un ok din partea asociațiilor, a producătorilor, din partea întregului spectru afectat de transpunerea acestei directive. Putem eventual să mai așteptăm un pic și să vină înapoi Parlamentul, din septembrie, să intre pe procedură parlamentară standard. Acest lucru va genera un risc de penalități, de infringement din partea Comisiei. Nu suntem singura țară care nu e gata cu această procedură, dar mie mi-ar fi plăcut să fim printre cei care au rezolvat aceste chestiuni în timpul stabilit, sau înainte de deadline-ul stabilit pentru transpunere", a spus Tanczos.
Datele Comisiei Europene (CE) arată că produsele de unică folosință din plastic au un impact negativ major asupra mediului înconjurător și a sănătății oamenilor, 70% dintre deșeurile descoperite în apele și pe plajele europene fiind produse din plastic.
Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului a fost adoptată în urmă cu doi ani și prevede zece categorii de produse: bețigașe de urechi, farfurii și tacâmuri de unică folosință, baloane și bețe pentru acestea, ambalaje de mâncare, pahare din plastic pentru băuturi, alte ambalaje folosite pentru băuturi, filtre de țigări, pungi de plastic, ambalaje din plastic, șervețele umede și alte produse de igienă din plastic.
Documentul forului european prevede și faptul că, în conformitate cu politica UE privind deșeurile, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a reduce consumul anumitor materiale plastice de unică folosință pentru care nu există nicio alternativă (căni de băut, inclusiv huse și capace, și recipiente cu alimente preparate pentru consum imediat), dar și să monitorizeze consumul acestor produse de uz unic, precum și măsurile luate și raportează progresele înregistrate către Comisia Europeană.
În plus, Directiva impune o reducere cantitativă ambițioasă și susținută a consumului acestor produse până în anul 2026, comparativ cu valoarea de referință din 2022. Astfel, pe lista cerințelor de colectare separată și de proiectare pentru sticlele de plastic, se stabilește o țintă de colectare de 90% pentru reciclarea sticlelor de plastic până în 2029 (cu o țintă provizorie de 77%, până în 2025). Aceste sticle ar trebui să conțină cel puțin 25% plastic reciclat pentru fabricarea lor până în 2025 (pentru sticlele PET), respectiv 30% până în 2030 (pentru toate sticlele).
"Anumite produse din plastic de unică folosință introduse pe piață trebuie să poarte un marcaj vizibil, clar lizibil și indelebil aplicat pe ambalajul lor sau pe produsul în sine: articole sanitare; servețele umede; produse din tutun cu filtre; pahare de băut. Aceste etichete ar trebui să informeze consumatorii despre: opțiuni adecvate de gestionare a deșeurilor pentru produs sau ce tip de eliminare a deșeurilor trebuie evitată pentru produs și prezența materialelor plastice în produs, precum și despre impactul negativ asupra mediului al eliminării acestora", se menționează în Directiva europeană.
Actul normativ trebuie transpus în legislația țărilor UE până la 3 iulie 2021, iar restricțiile de piață și marcarea regulilor de produs se aplică începând cu această dată, în timp ce cerințele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică de la 3 iulie 2024. Măsurile de responsabilitate extinsă ale producătorului intră în vigoare din 31 decembrie 2024.
La sfârșitul lunii mai a acestui an, Comisia Europeană a publicat orientări referitoare la normele Uniunii Europene (UE) privind produsele din plastic de unică folosință și a adoptat o decizie de punere în aplicare privind monitorizarea și raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piață și a deșeurilor de echipamente de pescuit colectate.
Un comunicat al Executivului comunitar preciza că aceste norme au ca scop reducerea deșeurilor marine provenite de la produsele din plastic de unică folosință și de la echipamentele de pescuit și de promovare a tranziției către o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare și durabile.
"Reducerea utilizării produselor din plastic de unică folosință contribuie la protejarea sănătății oamenilor și a planetei. Normele Uniunii Europene reprezintă o realizare notabilă în ceea ce privește combaterea deșeurilor marine. În același timp, aceste norme stimulează modele de afaceri durabile și ne apropie de o economie circulară în care se preferă reutilizarea mai degrabă decât unica folosință. Aceasta este esența Pactului verde european - protejarea și refacerea mediului nostru natural, stimulând în același timp întreprinderile să inoveze", a afirmat vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.
În conformitate cu normele UE din 2019 privind produsele din plastic de unică folosință, până la data de 3 iulie a acestui an, statele membre trebuia să se asigure că anumite produse din plastic de unică folosință nu mai sunt introduse pe piața UE.
Acestea sunt o serie de produse pentru care există pe piață alternative fără plastic la prețuri accesibile: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețele pentru baloane, precum și unele produse fabricate din polistiren expandat (pahare și recipiente pentru alimente și băuturi) și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile.
Pentru alte produse din plastic, cum ar fi echipamentele de pescuit, pungile de plastic de unică folosință, recipientele pentru băuturi și alimente pentru consumul imediat, pachetele și foliile de plastic, filtrele de tutun, articolele sanitare și șervețelele umede, se aplică măsuri diferite. Printre acestea se află limitarea utilizării și reducerea consumului acestora și prevenirea generării de deșeuri prin cerințe de etichetare, scheme de răspundere extinsă a producătorilor (principiul "poluatorul plătește"), campanii de sensibilizare și cerințe în materie de proiectare a produselor.
Decizia de punere în aplicare privind monitorizarea și raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piață și a echipamentelor de pescuit colectate le permite statelor membre să își îndeplinească obligația de a raporta, începând cu anul 2022, cu privire la echipamentele de pescuit introduse pe piață și la echipamentele de pescuit colectate pe mare. Obiectivul este de a stimula aducerea la țărm a tuturor echipamentelor de pescuit și de a îmbunătăți gestionarea acestora prin implicarea schemelor extinse de răspundere a producătorului.
Mai mult, pe baza datelor, statele membre care dețin ape marine vor trebui să stabilească, până la 31 decembrie 2024, o rată națională minimă anuală de colectare în vederea reciclării a deșeurilor de echipamente de pescuit care conțin plastic, în scopul stabilirii unor obiective cantitative obligatorii de colectare la nivelul Uniunii.
Echipamentele abandonate, pierdute sau aruncate reprezintă 27% din deșeurile de pe plaje, în conformitate cu evaluarea impactului din 2018, iar o parte semnificativă a echipamentelor de pescuit introduse pe piață nu este colectată în vederea tratării.
