Deși senatorii au respins, în urmă cu un an, o propunere prin care plata cu cardul ar fi fost obligatorie doar pentru magazinele cu cifră de afaceri de peste 50.000 de euro, față de 10.000 euro, cum prevede acum legea, deputații se pregătesc să adopte pragul majorat. Obligativitatea acceptării plății cu cardul va fi extinsă însă și în cazul firmelor care desfășoară comerț cu ridicata sau prestări de servicii, precum restaurante sau hoteluri.
De ce este important: Legea cashback, intrată în vigoare la începutul anului trecut, obligă firmele care se ocupă de comerțul cu amănuntul și care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei să accepte ca mijloc de plată și cardurile de debit și cardurile de credit.
Mai este bine de știut: Comercianții respectivi pot acorda clienților un avans în numerar, care nu poate depăși 200 lei, la terminalele de plată. Tranzacțiile privind avansul în numerar se asimilează retragerilor de numerar de la bancomate, iar comercianții pot percepe, de la titularul cardului, un comision care nu poate depăși 1% din valoarea avansului acordat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Un proiect de lege inițiat anul trecut de majoritatea de guvernământ propunea creșterea pragulului cifrei de afaceri la 50.000 euro și reducea de la 200 lei la 100 lei avansul pe care comercianții îl pot elibera clienților la terminalele de plată.
Senatorii au luat această decizie după ce Guvernul a intervenit și a transmis, tot anul trecut, Parlamentului că plata cu cardul pentru firmele cu cifra de afaceri mai mare de 10.000 euro a fost introdusă pentru limitarea evaziunii, măsura fiind inspirată de o recomandare a Băncii Europene, care limitează plățile cash pentru tranzacțiile comerciale.
După votul din Senat, proiectul a fost transmis spre dezbatere și Camerei Deputaților, unde în două comisii avizatoare proiectul a fost amendat din nou în sensul majorării, de la 10.000 la cel puțin 50.000 euro, a pragului cifrei de afaceri anuale peste care comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul.
Mai mult, comisia pentru industrii și servicii și în cea pentru tehnologia informației și comunicațiilor propusese eliminarea obligației pentru prestatorii de servicii și în cazul comerțului cu ridicata.
Raportul asupra proiectului de lege a fost întocmit însă abia acum la un an de la votul din Senat, de către comisia de buget și finanțe, care a decis revenirea la pragul majorat de 50.000 euro, peste care plata cu cardul devine obligatorie.
”Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, aşa cum acestea sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr.99/ 2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 50.000 de euro în echivalent lei au obligaţia să accepte ca mijloc de plată şi cardurile de debit şi cardurile de credit prin intermediul unui terminal POS şi/ sau a altor soluţii moderne de acceptare. Prin activitatea de prestări servicii, în sensul prezentului alineat, se înţelege operaţiunea definită la art.271 alin.(1) din Legea nr.227/ 2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”, prevede acum proiectul, care urmează a fi votat de deputați.
Argumentul celor care au pledat pentru majorarea pragului a fost acela că micii comercianți nu și-ar permite costul introducerii terminalelor de plăți, deși legea prevede în mod explicit că toate costurile în această privință sunt suportate de instituțiile care furnizează astfel de echipamente, care nu pot refuza furnizarea acestor servicii.
Guvernul a susținut extinderea obligativității plății cu cardul pentru prestatorii de servicii și pentru comerțul cu ridicata
”Considerăm că extinderea obligației de a pune la dispoziția cumpărătorilor posibilitatea de a plăti cu cardul și pentru operatorii economici care desfășoară activități de comerț cu ridicata, precum și a celor care desfășoară activități de prestări servicii este justificată, având în vedere necesitatea asigurării unui tratament egal, nediscriminatoriu între diferitele categorii de comercianți. Astfel, considerăm injust ca un comerciant cu amănuntul a cărui cifră de afaceri se situează peste plafonul stabilit de lege (10.000 euro), să fie obligat să pună la dispoziția clienților POS, iar un restaurant, un hotel sau un comerciant cu ridicata să nu aibă această obligație”, a transmis Executivul deputaților.
Guvernul chiar a calculat că în urma extinderii plății cu cardul, la nivelul actual de peste 10.000 euro cifră de afaceri, conform datelor de la finalului anului 2015, numărul contribuabililor care oferă acest serviciu ar crește de la 69.842 la 138.134, iar veniturile care ar putea fi fiscalizate ar crește de aproape 3 ori, de la 164,7 miliarde lei la 465.8 miliarde lei.
Impunând însă obligația de a accepta plata cu cardul doar pentru prestaorii de servicii și comerțul cu ridicata de la un prag de peste 50.000 euro cifră de afaceri, deputații au redus însă semnificativ atât disponibilitatea plății cu cardul, cât și nivelul veniturilor fiscalizate.
Astfel, la un prag de peste 50.000 euro cifră de afaceri, numărul contribuabililor care ar oferi plata cu cardul ar fi de doar 53.442, conform datelor de la finele anului 2015.
De asemenea, prin majorarea plafonului, 36.213 de firme sunt scutite de obligația acceptării plății cu cardul.
Conform acestor date, în loc de 3.696 de hoteluri și facilități de cazare care ar accepta plata cu cardul la pragul de 10.000 euro, prin majorarea pragului doar 632 de astfel de unități vor mai avea această obligație. De asemenea, în loc de 13.841 de resturante care ar introduce plata cu cardul, în urma majorării pragului, mai puțin de jumătate, adică 6.209, vor mai fi obligate să introducă facilitatea pentru clienți.
În cazul comerțului cu ridicata, prin majorarea pragului cifrei de afaceri, numărul firmelor care sunt obligate să accepte plata cu cardul este redus de la circa 50.000 la 31.000.
