Omul de afaceri bulgar Petar Zikolov (58 de ani), fost atașat militar al Ambasadei Bulgariei în România, condamnat în 2010 la 12 ani și jumătate de închisoare pentru spionaj în favoarea Ucrainei într-un dosar care a generat atunci un masiv scandal diplomatic și de securitate, eliberat condiționat din penitenciar în 2018, a înființat la București, alături de un român, o firmă care vinde batoane proteice vegane prin intermediul platformei online eMAG.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Petar Zikolov, care a mai derulat afaceri (legale) în România înainte de condamnare, fiind asociat în 3 companii, a înființat firma Mariany Comercial Solutions SRL, la care deține 50% din părțile sociale și statutul de administrator. Celălalt asociat este un român, Ion Ivan, la domiciliul căruia a fost stabilit sediul social al firmei. Petar Zikolov este domiciliat oficial în Sofia, însă dispune de o rezidență și la București, într-un apartament dintr-un bloc de pe Bulevardul Banu Manta.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mariany Comercial Solutions SRL are listate pe eMAG, în vederea vânzării, patru sortimente de batoane proteice marca Surova. Activitatea principală înregistrată a firmei este "Comerț cu ridicata al materialului lemnos, al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare".
Instanța de judecată a dispus eliberarea condiționată a lui Petar Zikolov din penitenciarul Găești în ianuarie 2018, acestea executând circa 8 ani din totalul pedepsei de 12 ani și jumătate dictate pentru spionaj în 2010 și care a inclus și perioada de când a fost arestat preventiv în cursul anchetei penale, în februarie 2009.
"Pe parcursul executării pedepsei, petentul condamnat a participat la programele organizate în penitenciar, a desfășurat activități lucrative și are câștigate 313 zile ca urmare a muncii prestate, a fost recompensat de 41 de ori, nu a fost sancționat disciplinar. Petentul se află la a 3-a analiză în comisia pentru liberare condiționată, după o amânare totală de 3 luni, iar din caracterizarea depusă la dosar reiese că petentul a manifestat, în această perioadă, un comportament adecvat. Astfel, în timpul amânării, petentul condamnat a fost recompensat, nu a fost sancționat disciplinar, a participat la programele organizate în penitenciar, a desfășurat activități lucrative, continuând astfel demersurile în ceea ce privește corectarea conduitei sale. Petentul nu este cunoscut cu antecedente penale, ceea ce înseamnă că reeducarea sa și cultivarea în conștiința sa a respectului față de valorile sociale se pot realiza mai ușor. În opinia instanței, toate aceste elemente care îl caracterizează pe condamnat în mod favorabil reprezintă dovezi temeinice de îndreptare", se arată în motivarea deciziei de eliberare condiționată a lui Zikolov.
Petar Zikolov, fotografii de pe contul personal de Facebook, 2019
Plutonierul Floricel Achim a fost de asemenea eliberat condiționat din penitenciar, printr-o decizie a instanței de judecată din septembrie 2017.
Cei doi s-au cunoscut la jumătatea anilor ’90 ai secolului trecut în Bulgaria, printr-un amic comun, după care au întrerupt legătura când Zikolov a devenit atașat militar al Ambasadei bulgare la București, post pe care l-a deținut între 1998 și 2000. Contactul a fost reluat în 2002, iar în 2003, Floricel Achim a fost avansat la gradul de plutonier, cu funcția de comandant Centru Transmisiuni Speciale în cadrul Regimentului 45 Transmisiuni. După reorganizarea Regimentului, a fost numit în 2006 în funcția de Șef Registratură al Centrului de Comunicații și Informatică pe Garnizoană din cadrul Batalionului 45 Comunicații și Informatică, cu acces la informații clasificate "secret de stat". Din 2008, după absolvirea unui curs de specializare profesională, Achim a căpătat acces la informații clasificate "strict secret".
"Pe fondul relației create între cei doi, în perioada 2002 – 2008, au folosit (dezvoltat) un sistem clandestin, în baza căruia inculpatul Achim Floricel procura din rețelele informatice ale unității militare unde își desfășura activitatea informații secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta să pericliteze siguranța statului român. Inculpatul Achim Floricel le transmitea inculpatului Zikolov Petar Marinov, iar acesta din urmă le înmâna reprezentaților puterii străine Ucraina", se arată în rechizitoriul întocmit în speță de DIICOT.
De exemplu, potrivit sursei citate, pentru informațiile transmise în cursul anului 2008, ucrainenii i-ar fi plătit lui Zikolov suma de 5.000 de euro, pentru acesta și Floricel Achim, căruia bulgarul i-a dat 1.700 euro. În rechizitoriu se mai precizează că Zikolov primea în general de la operativii ucraineni circa 1.000 dolari pe lună, pe care îi înpărțea cu militarul român.
Rechizitoriul și motivarea sentinței de condamnare mai arată că, încă din 2005, Petar Zikolov ar fi fost contactat de doi ofițeri SRI sub acoperire, care l-au abordat dându-se drept reprezentanți ai unui ONG străin interesat în "evaluări pe teme geopolitice, economice și sociale din spațiul ex-sovietic", inițierea contactului fiind "motivată de faptul că SRI, fără a cunoaște activitatea infracțională a inculpatului, deținea unele indicii privind posibilitatea existenței unor conexiuni stabilite de Zikolov cu exponenți ai unor servicii de informații străine".
Astfel, documentele citate susțin că, în 2008, Zikolov chiar le-ar fi spus celor doi SRI-ști sub acoperire de ONG-iști că are o sursă care îi oferă informații militare secrete, "pe care le transmite agenților puterii străine Ucraina, descriind sistemul său de legătură informatică criptată cu reprezentanții acestui stat", cerându-le la rândul său "să îi obțină date clasificate cu privire la summit-ul NATO de la București"din acel an.
După acest episod, cei doi ofițeri SRI și-au declinat identitatea și l-ar fi instruit ca, în eventualitatea în care Achim (identificat ca sursă de Zikolov) îi mai procură documente militare secrete, să nu le mai predea ucrainenilor, ci să le remită SRI. În acest fel, Petar Zikolov a devenit de facto agent dublu.
"În perioada 30.06.2008 – 16.02.2009, inculpatul Achim Floricel nu a mai predat inculpatului Zikolov Petar Marinov nici un memory-stick cu informații militare, deoarece din diferite circumstanțe profesionale ce au implicat absența sa de la locul de muncă nu a mai avut prilejul să sustragă astfel de informații. Cu toate acestea, rezoluția infracțională a inculpatului Achim Floricel a rămas prezentă, așa cum rezultă din discuțiile purtate cu Zikolov Petar Marinov, iar la data de 16.02.2009, cu ocazia întâlnirii celor doi, i-a remis lui Zikolov Petar Marinov un memory-stick marca „Apacer” conținând documente militare între care și „Dispoziția pentru Comunicații și Informatică a Diviziei I Infanterie” aflată în vigoare, precum și anexe ale acesteia, înscrisuri clasificate secret de stat nivel „Secret” și „Secret de Serviciu”. Imediat după preluarea memory-stickului marca „Apacer”, Zikolov Petăr
Marinov a predat acest mediu de stocare ofițerilor Serviciului Român de Informații. Cu prilejul sesizării, memory-stick-ul în cauză a fost transmis DIICOT".
Ulterior, la finalul lunii februarie 2009, cei doi au fost arestați, după care au urmat procesul și condamnările. Pe plan diplomatic, ca reacție, România a declarat persona non grata doi atașați militari ai Ambasadei Ucrainei la București, iar Kievul a retaliat cu o măsură similară vizând diplomați români. De asemenea, au fost expulzați din România și doi diplomați ruși. Ministrul ucrainean de Externe a fost demis de Parlament, în timp ce președintele român de atunci, Traian Băsescu, și-a amânat vizita pe care o avea programată în Ucraina.
În 2009, în presă au apărut și analize care își puneau întrebări în legătură cu eventualul substrat al întregului caz, în condițiile în care instituțiile de forță ale statului dăduseră dovada de o transparență și chiar de un "exces de zel" mediatic neobișnuite. "Serviciile secrete par angajate cu toate forțele într-o vastă campanie de rebranding, iar filmul cu spionii Floricel Achim - Marinov Zikolov arată ca un spot publicitar SRI. De câte ori traversează o criză de imagine sau legile siguranței revin în actualitate, serviciile simt nevoia să-și lustruiască insignele", se arăta într-o astfel de analiză, din urmă cu 11 ani.
