Guvernul propune abrogarea legii care impune comercianților și producătorilor care nu reușesc să vândă alimentele aflate la 3 zile înainte de expirare să le doneze sau să le vândă la preț modic în scopuri caritabile. Legea trebuia aplicată de anul trecut, dar din cauza neclarităților sale a fost suspendată, noul termen de intrare în vigoare fiind 1 iulie.
Legea, adoptată în 2016, a fost ideea parlamentarilor și impune comercianților și producătorilor care nu reușesc să vândă alimentele aflate la 3 zile înainte de expirare să le doneze asociațiilor umanitare sau primăriilor, pentru sprijinirea familiilor sărace, sau să le vândă întreprinderilor sociale la puțin peste 3% din prețul lor.
Legea trebuia aplicată din 21 mai 2017, dar Guvernul Tudose a decis, abia la sfârșitul lunii iunie, anul trecut, suspendarea acesteia, în condițiile în care normele de aplicare nu fuseseră oricum elaborate, iar Legea nu putea fi astfel aplicată.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ordonanța Guvernului a fost ulterior amendată de Parlament, astfel încât aplicarea legii să fie suspendată până la 30 iunie 2018, cu argumentul că prevederile complexe necesită mai mult timp pentru implementare.
La începutul sesiunii legislative din toamna anului trecut, tot parlamanetarii au fost nevoiți să vină cu un alt proiect de lege, care să modifice reglementările pe care tot ei le aprobaseră. Constatarea aleșilor a fost însă că legea este chiar dăunătoare în forma actuală.
”Legea nr. 217/ 2016 privind diminuarea risipei alimentare în actuala formă este inaplicabilă pentru că unele prevederi nu sunt clare, precise și fără echivoc. Analizând legea mai sus menționată se constată că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică și legea face mai mult rău decât bine”, arătă parlamentarii, care au propus modificarea legii.
Legea stabilește în prezent că operatorii economici din domeniul agroalimentar pot oferi către asociații, fundații și întreprinderi sociale alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum contra unei sume maxime de 3% + TVA din prețul de achiziție, în cazul comercianților, și de 3% + TVA din prețul de producție, în cazul producătorilor și procesatorilor.
Ulterior, asociațiile și fundațiile pot comercializa alimentele respective cu maximum 25% + TVA din prețul de achiziție, respectiv de producție.
Noul proiect elimină complet aceste prevederi din lege, care au iscat numeroase obiecții din partea comercianților, și stabilește că transferul alimentelor către instituțiile înregistrate la ANSVSA în acest scop, care nu se mai numesc ”entități”, ci ”operatori receptori”, se va face doar în baza unui contract de donație sau sponsorizare.
Guvernul a comunicat recent Parlamentului o serie de propuneri cu privire la noul proiect, printre care înlocuirea sintagmei ”data limită de consum” cu ”data durabilității minimale”, având în vedere că prima este utilizată în cazul produselor alimentare foarte perisabile și care se pot altera în termen foarte scurt de la fabricație.
Executivul mai propune o serie de clarificări privind operatorii în domeniu sau definirea altor termeni, dar în cele din urmă opinează că legea actuală ar trebui abrogată și elaborat un proiect nou care să reglementeze diminuarea risipei alimentare.
Chiar și potrivit Ministerului Agriculturii, Legea în actuala formă este inaplicabilă și face mai mult rău decât bine. Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanții sectorului agroalimentar și întâlnirilor de lucru cu specialiștii din domeniu, în procesul de elaborare a normelor metodologice la lege.
Ministerul arată că în România nu a fost redactat până la această dată un studiu prin care să fie evaluat nivelul risipei alimentare la fiecare etapă a lanțului agroalimentar. Datele referitoare la România care au fost publicate până la această dată reprezintă diferite estimări realizate prin extrapolare, care situează România pe locul 9 la nivelul Uniuni Europene.
”Însă, conform studiului derulat de Comisia Europeană, a rezultat că cea mai mare risipă de alimente la nivel european se estimează a fi la consumatorii finali – 49%, fiind urmată de sectorul de procesare, care are o pondere de 37%, în timp ce la nivelul distribuţiei şi comerţului aceasta reprezintă 7%. În timp ce sectorul de alimentaţie publică a fost estimat la 5%, iar sectorul agricol la doar 2% din totalul risipei de alimente”, arată datele Comisiei.
