Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și-a ″amintit″ în plină criză bugetară, la un an după inaugurarea noului său sediu din strada Sfânta Vineri, din spatele Tribunalului București, și la aproape 6 ani de când a semnat să cumpere imobilul, că acesta nu are ieșire de incendiu și a cerut bani pentru a rezolva problema, prin achiziția unui teren de lângă clădire, potrivit unui document guvernamental.
Legea finanțelor publice prevede că, ″în vederea menținerii echilibrului bugetar, Guvernul poate aproba lunar, până la finele lunii în curs pentru luna următoare, limite lunare de cheltuieli, în funcție de estimarea încasării veniturilor bugetare, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite deschid și repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu și pentru instituțiile publice subordonate″.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Foto DIICOT, septembrie 2022
Pentru luna august, celor de la DIICOT nu li s-au aprobat credite de angajament și bugetare pentru ″Active nefinanciare″, relevă sursa citată.
″În luna septembrie a.c. se impune, cu celeritate, încheierea de angajamente legale la titlul 71 <Active nefinanciare>, în vederea realizării achizițiilor propuse de DIICOT, în calitate de autoritate contractantă, după cum urmează: (…) 1,925 milioane lei – achiziție teren adiacent sediului DIICOT din strada Sfânta Vineri nr. 33″, se menționează în document. Suprafața terenului nu este precizată.
Foto Profit.ro, decembrie 2020
Parchetul antimafia argumentează că necesitatea efectuării acestei achiziții este justificată de ″prevederile Ordinului ministrului Afacerilor Interne nr. 180/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă, cu privire la necesitatea asigurării unor ieșiri de urgență/de salvare pentru sediul DIICOT din str. Sfânta Vineri nr. 33, în contextul în care actualul sediu dispune de o singură ieșire pentru un flux de aproximativ 487 de persoane zilnic (287 angajați și minim 200 persoane traficul zilnic)″.
Astfel, DIICOT a cerut Guvernului să îi aprobe, pentru septembrie, credite de angajament și credite bugetare pentru ″Active nefinanciare″ de 1,925 milioane lei pentru cumpărarea terenului de lângă sediu, plus 700.000 lei pentru un sistem de supraveghere, laptopuri și scule pentru Biroul Tehnic și de Criminalistică, 500.000 lei pentru camere video, distrugătoare și sistem de avertizare la incendiu și 100.000 lei pentru licențe percheziții, antivirus și licențe WEB. Memorandumul cu solicitarea se află pe agenda ședinței de astăzi a Executivului. UPDATE Memorandumul a fost aprobat de Guvern.
Foto Profit.ro, decembrie 2020
DIICOT precizează că achizițiile au fost fundamentate și aprobate prin Legea bugetului de stat pe 2023, existând bani pentru ele.
Noul sediu al DIICOT a fost inaugurat oficial pe 29 septembrie 2022. La inaugurare au fost ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, procurorul general Gabriela Scutea, reprezentanți ai Curții Constituționale a României, Consiliului Superior al Magistraturii, instituțiilor judiciare și de aplicare a legii și ai administrației publice locale, dar și membri ai Reprezentanței Comisiei Europene la București și Ambasadei SUA, alături de reprezentanți ai societății civile din România și Statele Unite.
CITEȘTE ȘI FOTO Când se va încheia Revoluția vestimentară la Poșta Română. Viitoarele uniforme ale poștașilor vor costa aproape 5 milioane de leiÎnțelegerea de achiziție a imobilului a fost însă parafată la finalul anului 2017, când acesta era încă în construcție.
Clădirea de birouri cu 12 etaje, de peste 12.000 metri pătrați, a fost cumpărată de DIICOT cu circa 20 milioane euro de la o companie locală controlată de trei firme înregistrate în Ungaria și administrată de doi israelieni și un american, după cum a relatat Profit.ro în detaliu. Unul dintre israelieni, rezident vechi în Ungaria, este fondatorul și CEO-ul companiei maghiare care a renovat și dezvoltat clădirile din cartierul vechi evreiesc al Budapestei care au aparținut în secolul al XIX-lea avocatului și filantropului macedo-român Emanuil Gojdu, a cărui moștenire a fost ani la rând subiect de dispută între România și Ungaria, dar și de scandal între politicienii români.
Foto Profit.ro, decembrie 2020