Guvernul a decontat primăriilor din țară 43,4 milioane de lei în cadrul programului de reabilitare termică finanțat de stat, din 2021, aproape de 3 ori mai mult decât în anul precedent, fiind și cel mai mare buget cheltuit în ultimii 10 ani, bani cu care au fost eficientizate energetic circa 3.800 de apartamente. În paralel, din fonduri europene au fost reabilitate termic în același an peste 21.000 de apartamente, cât volumele anuale adunate pe ultimii zece ani în programul susținut de stat, arată calculele Profit.ro.
Interesant este faptul că statul a alocatul anul trecut fonduri bugetare de doar 16 milioane de lei programului de reabilitare termică, cel mai scăzut nivel din ultimii 8 ani, motiv pentru care 2021 este primul an din istoria de 13 ani a programului când Guvernul a decontat mai mulți bani decât a alocat. Trebuie precizat că programul a avut alocate de la bugetul de stat credite de angajament de 100 de milioane de lei în 2021.
Din acești bani, primăriile au finalizat anul trecut 70 de blocuri cu 3.865 de apartamente, cel mai mare volum din ultimii 7 ani ai programului susținut de stat, potrivit datelor trimise de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pentru Profit.ro. Surprinzător, rezultatele de anul trecut sunt de aproape 3 ori mai bune decât în 2020, primul an de pandemie, când, în pofida unui buget aproape dublu ca valoare, au fost reabilitate termic sub 1.000 de apartamente, al doilea cel mai slab an din istoria programului.
Programul a cunoscut fluctuații puternice în ultimii 12 ani de funcționare. Cel mai slab rezultat a fost obținut în 2018, iar cel mai bun în 2010, când s-au finalizat peste 22.000 de apartamente. (Pentru o imagine mai clară vedeți infograficul de la final)
La începutul anului 2021, Ministerul Dezvoltării și-a propus să finalizeze aproximativ 30 de blocuri cu 960 de apartamente, un volum de 10 ori mai redus față de proiecțiile din 2019.
Planurile statului s-au dovedit foarte conservatoare, o premieră a ultimilor ani, fiind finalizate de patru ori mai multe apartamente decât s-au promis. Și depășirea planurilor este o premieră a ultimilor ani. Spre exemplu, din 6.000 de apartamente planificate în 2017 s-au realizat abia un sfert, din cele programate pentru 2018 s-au realizat 3,3%, din cele promise în 2019 s-au realizat doar 60%, iar din cele programate în 2020 s-au concretizat doar 18,5%.
Proiecțiile Ministerului Dezvoltării rămân temperate și pentru acest an, când se estimează că vor fi reabilitate termic din fonduri de la bugetul de stat circa 75 de blocuri, care însumează 2.100 de apartamente, în ciuda faptului că bugetul alocat de stat acestui program a crescut de la 43,4 milioane lei la 48 milioane lei. În plus, guvernul a alocat credite de angajament în valoare de 150 de milioane de lei pentru 2022.
Ministerul precizează faptul că proiectele sunt incluse la finanțare în programul de reabilitare termică al statului după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, după care primăriile se ocupă de realizarea proiectelor tehnice, autorizare, licitarea și atribuirea contractelor de lucrări și executarea acestora. Tot acest proces se poate întinde pe parcursul a 2-3 ani.
Ineficiența programului de reabilitare termică condus de Ministerul Dezvoltării este dovedită de avântul pe care l-a luat programul de reabilitare din fonduri europene în ultimii ani. În 2021, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 s-au reabilitat termic 327 de blocuri cu 21.823 de apartamente, un record absolut al ultimilor ani. Valoarea totală plătită în 2021 din fonduri europene se ridică la 213 milioane lei, din care banii de la bugetul de stat reprezintă 27,7 milioane lei.
În 2022, Ministerul Dezvoltării estimează că vor fi finalizate alte 540 de blocuri cu 25.723 de apartamente din fonduri europene alocate prin POR. Mai exact, în doi ani se pot reabilita termic echivalentul a 65% din volumul de apartamente renovate de stat în ultimii 13 ani.
În actuala formă a programului derulat de stat, contribuția proprietarilor ar trebui să fie de 10-20% din valoarea proiectului, însă de cele mai multe ori această sumă este acoperită din bugetul primăriilor.
Efortul financiar al proprietarilor și primăriilor a fost șters complet în noul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care s-au bugetat investiții totale de 2,8 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor. Din acești bani se propune, pe de o parte, renovarea energetică a cel puțin 4,3 milioane de metri pătrați de clădiri rezidențiale multifamiliale prin proiecte de consoliderare seismică și eficiență energetică și proiecte de renovare energetică, iar, pe de altă parte, renovarea energetică a cel puțin 2,3 milioane de metri pătrați de clădiri publice.
Până acum, s-au depus 1.437 de cereri de finanțare prin PNRR pe programul denumit „Valul Renovării“, care acoperă peste 400 de milioane de euro sau 14,3% din bugetul de 2,8 miliarde de euro disponibil. Cele mai multe, în număr de 760, au fost depuse pentru renovarea energetică a clădirilor publice, un buget de peste 330 de milioane de euro, urmate de 456 de cereri depuse pentru renovarea energetică modernă sau aprofundată a clădirilor rezidențiale multifamiliale, echivalentul unui buget de 71,6 milioane de euro.
Prin PNRR s-au alocat pentru București sume care nu ajung decât pentru reabilitarea termică a cel mult 15 blocuri pe Sector, a declarat, recent, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu.
„O primărie, orice primărie, nu poate să facă mai mult de – dacă există bani europeni – mai mult de 80 de blocuri pe an. Noi avem 1.200. Aceste reabilitări sunt extrem de scumpe (...) Un bloc reabilitat înseamnă undeva la 4-5 milioane de lei, o sumă fabuloasă din punctul meu de vedere. Ca să susții din bugetul local 10 blocuri, înseamnă să bagi 50 de milioane de lei. E o sumă foarte, foarte mare de bani”, a arătat Ciprian Ciucu.
