În iunie 2014, ministerele Muncii din România și Israel au semnat un acord privind recrutarea lucrătorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcțiilor în Israel, dar sesiunile de testare și recrutare a lucrătorilor au fost oprite. Motivul îl consideră dezinteresul românilor față de oferta angajatorilor din Israel, comparativ cu ofertele din Spania și Italia, în contextul în care, în țară, constructorii români sunt forțați să importe muncitori din state asiatice. În aceste condiții, Guvernul vrea să trimită un atașat de muncă în cadrul Ambasadei României la Tel Aviv.
De ce este important: Profit.ro a relatat în numeroase rânduri problemele generate de lipsa de personal de pe piața din România și inițiativele angajatorilor de a aduce muncitori din țări exotice. Plecarea lucrătorilor români în alte țări a condus la situația în care angajatorii, la salariile pe care le oferă, nu găsesc suficienți români dispuși să se angajeze la ei și sunt nevoiți să apeleze la personal din țări exotice, precum Filipine, Thailanda, Nepal De asemenea, muncitori aduși din Vietnam construiesc un complex rezidențial de lux în Capitală. Mai mult, chiar Guvernul, la finele anului trecut, a stabilit sectorul construcțiilor de importanță națională pe următorii zece ani și stabilește salariul de bază minim brut pe țară în domeniu la 3.000 de lei lunar.
În data de 24 iunie 2014, la Ierusalim, a fost semnat un protocol între ministerele Muncii din România și din Israel privind recrutarea lucrătorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcțiilor în Statul Israel. Protocolul stabilește autoritățile competente desemnate pentru implementarea activităților prevăzute în text, respectiv Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), pentru România, și Autoritatea pentru Populație, Emigrare și Frontieră din Israel (PIBA), pentru Statul Israel.
Ministerul Muncii, arată, însă, într-un document oficial că, recent, i-a fost semnalată insistent, la nivelul ANOFM, o situație de blocaj la nivelul cooperării cu partea israeliană, din cauza ”lipsei de interes a lucrătorilor români de a beneficia de ofertele de muncă existente pe această relație”.
”Această situație este, în opinia ANOFM, direct legată de condițiile de muncă inferioare oferite de partea israeliană, comparativ cu oferte similare pe relațiile Spania sau Italia. Având în vedere că numărul persoanelor interesate este inferior pragului considerat rezonabil de partea israeliană pentru a justifica deplasarea în România a specialiștilor PIBA și organizarea sesiunilor de testare și recrutare a lucrătorilor, în prezent nu se preconizează organizarea de noi sesiuni de testare, până ce acest prag minimal nu va fi atins”, arată sursa citată.
Lipsa de interes a românilor pentru munca în Israel ar putea fi pusă și pe seama problemelor întâmpinate până acum de lucrătorii români și pe care documentul menționat le detaliază.
- Nerespectarea condițiilor contractuale de către unii angajatori. În acest sens, cel mai frecvent este vorba despre plata orelor suplimentare care, fie sunt plătite parțial (nu sunt recunoscute toate orele lucrate), fie nu sunt deloc plătite. O altă problemă este legată de condițiile de cazare care, de multe ori, sunt neconforme (sunt camere fără paturi, în care se doarme pe jos).
- Neachitarea, de către unii angajatori, a concediului medical. Într-o astfel de situație, lucrătorii români sunt nevoiți să apeleze la tribunal pentru obținerea drepturilor. Aceasta reprezintă o cale foarte anevoioasă pentru un muncitor străin, din rațiuni ce țin de necunoașterea limbii ivrit sau costurile foarte ridicate de reprezentare în instanță, prin intermediul unui cabinet de avocatură israelian specializat.
- Deși teoretic există o linie telefonică ce ar trebui să acorde și să asigure sprijin în orice problemă/litigiu a muncitorului român cu angajatorul, practic, acest ajutor nu seconcretizează. În majoritatea cazurilor, operatorul care răspunde nu vorbește limba română, iar muncitorului nu i se oferă o soluție concretă la problema semnalată.
- Nerestituirea garanției în valoare de 700 shekeli/lună constituie una dintre problemele cel mai frecvent reclamate de muncitorii întorși de la lucru din Israel. Această garanție trebuie restituită la încetarea contractului, respectiv la întoarcerea lucrătorului în România, de obicei această plată făcându-se chiar pe aeroport.
- La verificarea preliminară în baza de date a solicitanților, sunt respinși mulți candidați cu o motivație incompletă, cum ar fi aceea că ”nu figurează în baza de date că a mai lucrat anterior” (pentru cei care au mai lucrat) sau pentru candidați noi că „a mai lucrat în Israel”, fără însă a fi trimise datele acestora pentru o altă verificare în categoria celor care au mai lucrat. De asemenea, au existat situații în care un candidatrespins a fost retrimis spre verificare, apoi aprobat, iar în final din nou respins.
În pofida stopării din partea israeliană a procesului de selecție a muncitorilor români, Guvernul intenționează să înființeze un post de atașat pe probleme de muncă și sociale încadrul Ambasadei României din Statul Israel. Atașatul respectiv se va ocupa de rezolvarea problemelor românilor care munesc încă în Israel, dar și de clarificarea cu autoritățile israeliene a procesului de acordare de indemnizații supraviețuitorilor Holocaustului.
”Din evaluarea realizată la nivelul instituției noastre, precum și din informările misiuniidiplomatice de la Tel Aviv, a rezultat faptul că în Statul Israel se impune o prezență mai activă a MMJS pentru a colabora cu autoritățile locale în vederea clarificării procesului de acordare de indemnizații supraviețuitorilor Holocaustului, precum și de a gestiona situațiile cu care se confruntă cetățenii români pe teritoriul Statului Israel în vederea acordării asistenței celor care o solicită”, arată sursa citată.
Ministerul Muncii arată că în privința indemnizațiilor pentru supraviețuitorii Holocaustului, a fost semnalată existența unor dificultăți legate de birocrația implicată de documentația ce trebuie depusă de aceștia, în condițiile în care majoritatea solicitanților au vârste de peste 90 de ani. Majoritatea acestor persoane se adresează în mod constant World Jewish Restitution Organisation, având în vedere că în cadrul Ambasadei României nu există atașat pe probleme de muncă și sociale care să gestioneze problematica.
