Platformele de streaming vor achita o taxă de 4% din veniturile obținute din tranzacții unice sau sub formă de abonament, taxă care va alimenta Fondul cinematografic, conform unui proiect de lege promulgat de președinte. Toți distribuitorii, inclusiv DTH, vor fi obligați să aplice regula must carry, prin preluarea posturilor din lista revizuită anual de CNA. Preluarea posturilor care nu sunt în listă va putea fi făcută contra cost, dar la tarife de distribuție practicate în mod curent de distribuitor. Cabliștii vor fi obligați să organizeze grila de posturi în grupuri tematice unice, care vor include toate serviciile de programe din aceeași categorie. În schimb, televiziunii publice nu îi va mai fi interzisă întreruperea filmelor sau emisiunilor cu reclame.
Proiectul, fiind lege organică, avea nevoie de 69 de voturi pentru adoptare și a obținut 70 de voturi pentru.
Taxa pentru platformele de streaming
Guvernul Cîțu a propus pentru operatorii de servicii de streaming, precum Netflix, HBO, Amazon Prime, o taxă de 4% din veniturile obținute pe teritoriul României din abonamente și tranzacții unice, bani care ar urma să meargă la Fondul cinematografic administrat de către Centrul Național al Cinematografiei (CNC), din care se finanțează producția națională de filme.
Ulterior, la Camera Deputaților, prima care a dezbătut proiectul executivului, taxa a fost înjumătățită la 2%.
În prezent, Fondul cinematografic este alimentat printr-o contribuție de 3% din prețul de vânzare și/sau de închiriere al casetelor video înregistrate, al DVD-urilor sau al oricărui suport înregistrat, printr-o contribuție de 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice și private, printr-o contribuție de 3% din prețul minutelor de publicitate vândute din spațiul programului propriu de către societățile de televiziune prin cablu, din colectarea unei contribuții de 4% din încasările provenite din exploatarea filmelor cinematografice, din colectarea unei contribuții de 1% aplicate asupra veniturilor realizate lunar de operatorii economici pentru retransmisia prin cablu, cât și din colectarea lunară a unei contribuții de 3% din prețul filmelor descărcate contra cost prin intermediul serviciilor de transmisie de date, inclusiv prin internet sau telefonie.
La Fond mai este alocată și o cotă de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc.
După cum a anunțat în premieră Profit.ro, aleșii au decis să revină la cuantumul inițial al taxei, iar legea să prevadă alimentarea Fondului cinematografic și cu ”4% din veniturile obtinute din tranzacții unice sau sub formă de abonament, de către furnizorii de servicii media audio vizuale la cerere, pentru vizionarea de opere audiovizuale prin intermediul serviciilor de transmisie de date prin internet sau telefonie”.
Senatorii au susținut că o cotă de doar 2% ar fi discriminatorie prin comparație cu cea plătită de operatorii de cinematografe.
”Contribuțiile la Fondul cinematografic, așa cum sunt ele prevăzute la la art.13 din OG 39/2005 privind cinematografia sunt de 4% pentru exploatanții tradiționali, respectiv sălile de cinematograf. Serviciile media audiovizuale la cerere, cunoscute generic sub denumirea de platforme de tip VoD, sunt în fapt tot exploatanți. Astfel o discriminare în modul în care un exploatant contribuie la Fondul cinematografic față de un altul nu iși gasește niciun fel o justificare obiectivâ”, este argumentul pentru noua taxă.
Proiectul prevede că, în cazul furnizorilor cu sediul în alt stat membru al Uniunii Europene, veniturile asupra cărora se impune contribuția sunt cele obținute pe teritoriul României.
Taxa nu se va aplica furnizorilor ale căror venituri, pe ultimul an fiscal, nu au depășit echivalentul în lei al sumei de 65.000 de euro sau al căror niveI de audiență este sub 1%, raportat la numărul de abonați la nivel național, la serviciile de transmisie de date care asigură accesul la internet în bandă largă.
Proiectul mai prevede și că: ”fumizorii de servicii media audiovizuale la cerere, aflați sub jurisdicția României, au obligația să aloce, în cadrul serviciilor media audiovizuale Ia cerere, cel puțin 30% din cataloagele lor operelor europene, precum și să asigure promovarea acestor opere. Procentul de 30% se calculează pe baza titlurilor din catalogul de servicii, în cazul serialelor de televiziune, sezonul fiind echivalentul unui titlu.
Noi obligații și condiții pentru cabliști
În prezent, orice distribuitor care retransmite servicii de programe prin rețele de comunicații electronice, cu excepția celor care utilizează exclusiv spectrul radio, respectiv DTH, are obligația să includă în oferta sa serviciile de programe ale televiziunii și radioului publice, precum și alte servicii de programe, libere la retransmisie și fără condiționări tehnice sau financiare, ale radiodifuzorilor privați, aflați sub jurisdicția României, în limita a 25% din numărul total de servicii de programe distribuite prin rețeaua respectivă. Criteriul de departajare pentru radiodifuzorii privați este ordinea descrescătoare a indicelui anual de audiență. Această listă de posturi obligatorii poartă denumirea de must carry.
Potrivit formei prezentate anterior de Profit.ro și adoptate acum, proiectul prevede includerea rețelelor de comunicații electronice care utilizează exclusiv spectrul radio, respectiv includerea DTH sub incidența regulii must carry.
Aleșii arată că, în România, Consiliul Concurenței a propus în mai multe rânduri eliminarea excepției privindincidența regulii must carry, pentru a elimina discriminarea între distribuitorii de servicii audiovizuale, iar includerea în statele UE a DTH a fost recomandată într-un studiu al Comisiei Europene.
CNA va revizui anual lista serviciilor de programe de televiziune care se preiau obligatoriu la retransmisie și va comunica public ori de câte ori există modificări în interiorul listei.
Distribuitorii de servicii vor prelua gratuit serviciile de programe a căror difuzare a început după data publicării listei CNA și care sunt libere la retransmisie și fără condiționări tehnice sau financiare, ale radiodifuzorilor privați aflați sub jurisdicția României, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni înaintea întocmirii listei CNA, în vederea asigurârii posibilității măsurării indicelui de audiență.
După expirarea termenului minim de 12 luni, serviciile de programe care nu se regăsesc în must carry pot opta pentru distribuție contra cost, dar la ”tarife de distribuție percepute în mod uzual de distribuitorul de servicii”.
”Reglementarea este necesară pentru a facilita accesul publicului la serviciile de programe cu pondere semnificativă în formarea opiniei publice. Crearea oportunității de a rămâne contra cost în grila unui distribuitor, chiar dacă nu este calificat la retransmitere în temeiul principiului must carry, nu trebuie să ofere distribuitorului posibilitatea de a impune condiții financiare abuzive prin care să tindă la absurd”, argumentează autorii prevederiii propuse.
Totodată, proiectul prevede, în cazul distribuitorului, obligația de a ”organiza grila în grupuri tematice unice, care vor include toate serviciile de programe din aceeași categorie, așa cum aceasta este menționată în anexa la licența audiovizuală sau conform declarației reprezentantului, pentru serviciile de programe aflate în afara jurisdicției României”.
Noi prevederi privind publicitatea în media
În schimb, din lege a fost eliminată interdicția ca Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, să poată insera spoturi pubIicitare, inclusiv autopromoționale sau de teleshopping, numai între programe.
Autorul acestui amendament este chiar ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, în calitate de senator.
”Se propune eliminarea unei prevederi care afectează gestionorea programului serviciilor publice de radio și televiziune deoarece toate spoturile de publicitate se dau într-un singur calup la sfârșitul programului, ceea ce face ca durata acestuia sa fie mult prea mare”, arată autorul propunerii, care adaugă că directiva europeană în domeniu oferă felxibilitate radifuzorilor, care trebuie să fie în măsură să decidă când plasează publicitatea, pentru a maximiza cererea de difuzare de publicitate și fluxul de telespectatori, fără a face distincșie între tipurile de radidufozori (publici sau privați).
”Mai mult decât atât analiza performantelor de audiență a spoturilor publicitare din calupul mai sus menționat arată oricum o scădere substanțiaIă de performanță, mai cu seamă în cazut TVR, obiceiul de vizionare al telespectatorilor fiind mult modificat de apariția pauzelor, publicitare”, mai arată ministrul, care ignoră însă faptul că televiziunea și radioul sunt subvenționate de la buget, iar operatorii privați reclamă că au astfel o concurență inegală pe piața de publicitate.
Printr-un alt amendament este eliminată limita de 8- 12 minute pe oră pentru teleshopping sau publicitate la televiziunea publică. Noile prevederi arată că: ”Proporția de spoturi publicitare televizate și de spoturi de teleshopping cuprinsă in intervalul orar 6.00 -18.00 nu poate depăși 20% din intervalul respectiv. Proporția de spoturi publicitare televizate și de spoturi de teleshopping cuprins în intervalul orar 18.00 - 24.00 nu poate depăși 20% din intervalul respectiv”.
Proporția de spoturi publicitare televizate și de spoturi de teleshopping, în intervalele prevazute, nu poate depăși 16,7% din flecare interval.
Proiectul mai prevede, totodată, că ”prezentarea unei sigle de sponsorizare în timpul programelor pentru copii, al documentarelor și al programelor religioase este interzisă”.
De asemenea, ”sponsorizarea jurnalelor de știri sau de analize și dezbatere pe teme politice și/sau economice de actualitate este interzisă”.
