În cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G din România, vor putea fi utilizate doar tehnologii, echipamente și programe software provenite de la producători care "nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent".
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Prevederea apare într-un proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G elaborat de ministerul de resort. Proiectul, analizat de Profit.ro, nu definește sintagma "sistem juridic independent".
Astfel, potrivit draftului de act normativ citat, utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G, cu excepția echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali, va fi condiționată de obținerea de către producători a unei autorizări. Aceasta va fi acordată prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în termen de maximum 4 luni de la data solicitării.
Solicitarea de autorizare se va face printr-o scrisoare de intenție a producătorului, care va trebui să conțină, printre altele, o declarație pe proprie răspundere care să ateste că producătorul îndeplinește cumulativ următoarele condiții: nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent, are o structură transparentă a acționariatului, nu are cunoștință de un istoric de conduită corporativă neetică și se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.
Avizul CSAT în vederea autorizării se va fundamenta pe evaluări din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și/sau apărării naționale, inclusiv prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte și a parteneriatelor strategice bilaterale, pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din: controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent, absența unei structuri transparente a acționariatului producătorului, lipsa unui istoric de conduită corporativă etică a producătorului, respectiv funcționarea producătorului într-un sistem juridic care nu impune practici corporative transparente.
"Solicitarea pentru obținerea autorizării este respinsă prin decizie a Prim-Ministrului, în situația în care avizul CSAT este negativ. În cazul în care, ulterior acordării autorizării (...), există riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și/sau apărării naționale, autorizarea obținută este retrasă prin decizie a prim-ministrului, la solicitarea CSAT", se menționează în proiect.
Furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice autorizați în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, pot utiliza numai tehnologii, echipamente și programe software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători autorizați în condițiile menționate.
"Tehnologiile, echipamentele și programele software utilizate în rețelele de comunicații electronice la data intrării în vigoare a prezentei legi și care contribuie la furnizarea de servicii de comunicații electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani", mai prevede draftul de lege, nerespectarea acestei norme atrăgând interzicerea utilizării tehnologiilor, echipamentelor și a programelor software în cauză.
Potrivit proiectului de act normativ, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) va aplica operatorilor telecom amenzi în cuantum cuprins între 3% și 10% din cifra de afaceri dacă refuză să furnizeze "informații detaliate cu privire la tehnologiile, echipamentele și programele software implementate în rețelele 5G, cu privire la producătorul acestora, precum și cu privire la gradul de externalizare către terțe părți al anumitor activități referitoare la gestionarea rețelelor de comunicații electronice furnizate".
De asemenea, ANCOM va aplica amenzi în cuantum cuprins între 1% și 5% din cifra de afaceri dacă operatorii de telecomunicații utilizează tehnologii, echipamente și programe software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători care nu au obținut sau cărora le-a fost retrasă autorizarea stabilită sau dacă utilizează, după expirarea termenului maxim de 5 ani, menționat anterior, de tehnologii, echipamente și programe software în rețelele de comunicații de la producători fără autorizație.
În februarie anul acesta, ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, a avut o ieșire extrem de dură la adresa gigantului chinez telecom Huawei, în linie cu politica generală a Washingtonului pe această temă, afirmând că "Huawei reprezintă o cale greșită pentru dezvoltarea 5G, o companie care, spre deosebire de companii de încredere, a fost pusă sub acuzare de Departamentul de Justiție al SUA pentru fraude și complot pentru a fura secrete comerciale, iar în cadrul schemei pe care a folosit-o de zeci de ani a plătit bonusuri angajaților care au furat informații confidențiale de la concurenții din Statele Unite".
El a amintit și că, în august 2019, Statele Unite și România au semnat un memorandum de înțelegere prin care s-au pus de acord asupra amenințărilor pe care le reprezintă furnizorii de tehnologie 5G care nu sunt de încredere.
În replică, Huawei a transmis atunci, printr-un comunicat, că, prin mesajul său, ambasadorul SUA "a încercat să denatureze sensul conceptului de securitate, comerț și libertate, utilizând zvonuri nefondate si presupuneri drept dovezi" și, în plus, "a dorit să folosească doar informații în avantajul său, pentru a induce în eroare publicul din România, ceea ce reprezintă adevărata amenințare".
"Nu a existat niciodată vreo reglementare sau dovadă care să ateste faptul că Huawei este sub supravegherea guvernului chinez pentru a oferi accesul la tehnologie și informații armatei chineze sau agențiilor de informații chineze. Cu toate acestea, legea „CLOUD Act” obligă companiile de tehnologie din SUA să furnizeze date atunci când guvernul American le cere acest lucru. (...) Huawei salută poziția obiectivă a UE și suntem dispuși să contribuim cu capacitatea noastră profesională și să depunem toate eforturile pentru crearea unei societăți digitale mai bune, împreună cu clienții și partenerii noștri români. Avem toată disponibilitatea pentru abordarea problematicilor legate de securitatea cibernetică din România în condiții de deplină siguranță", se mai afirma în comunicatul Huawei.
Luna trecută, Wall Street Journal a scris că statul chinez ar putea lua măsuri împotriva unor companii europene, precum Nokia și Ericsson, care au capacități de producție în această țară, ca răspuns la eventuale politici ale UE împotriva Huawei. Astfel, conform unor surse apropiate guvernului chinez, China ar putea merge până la blocarea vânzărilor în afara țării a produselor care sunt dezvoltate în această țară de companii europene.
Această măsura ar fi una de ultimă instanță, spun aceleași surse, și va fi luată doar atunci când negocierile și alte politici economice vor fi eșuat. Uniunea Europeană nu a luat măsuri împotriva Huawei, până acum, așa cum insistă administrația americană, ci a lăsat fiecare țară să decidă dacă lucrează sau nu cu Huawei.
În curând, UE va prezenta un raport despre felul în care fiecare țară membră a ales să abordeze problema Huawei și a rețelelor 5G.
