Progresul în tehnologie este sinonim cu transformările din viața oamenilor, dar deseori are un efect important în ceea ce privește schimbările climatice. De aceea, Ericsson își propune să explice rolul pozitiv pe care inovațiile tehnologice îl pot avea, în special tehnologia informațiilor și comunicării, pentru o lume mai conștientă din punct de vedere climatic.
Revoluția Industrială a marcat începutul unei noi perioade în istoria omenirii și este asociată de lumea întreagă cu invenții precum motorul cu abur, construirea infrastructurilor feroviare sau a rețelelor electrice. Însă, mulți alții asociază această perioadă cu poluarea masivă din orașele puternic industrializate - în Manchester, Birmingham sau Londra, în secolul al XIX-lea, fabricile ridicau nori de smog și funingine în atmosferă și deversau deșeuri direct în apele râurilor.
Indiferent de modul în care ne raportăm la acest moment, un lucru este cert: Revoluția Industrială a schimbat complet în bine viețile a milioane de oameni și a maximizat productivitatea. Cu toate acestea, beneficiile aduse de industrializare proveneau, în mare parte, din prelucrarea combustibililor pe bază de carbon, adică exact acele resurse care afectează climatul în prezent.
Odată cu Revoluția Industrială, mașinăriile și echipamentele au început să înlocuiască activitățile realizate manual de muncitori, iar procesele de producție s-au mutat din ateliere în fabrici. Creșterea nivelului de eficiență a dus la câștiguri mai mari, efecte similare fiind observate și în agricultură, transport sau sectorul distribuției electrice. În majoritatea industriilor, activitățile se bazau pe cărbune și apoi pe combustibili derivați din petrol.
Legătura dintre progresul tehnologic și Paradoxul lui Jevons
Într-un efect de recul, creșterea productivității a dus nu doar la scăderea prețurilor, ci și la creșterea cererii. Astfel, în anul 1865, economistul William Stanley Jevons observa că implementarea inovațiilor care au sporit eficiența utilizării cărbunelui, nu a dus și la reducerea cantității de cărbune consumat; din contră, pe măsură ce fiecare activitate necesita o cantitate mai mică de cărbune, creștea și cererea pentru această materie primă. Acest fenomen este cunoscut sub numele de “Paradoxul lui Jevons”, după economistul care a susținut, contrar curentului, că progresul tehnologic nu duce la scăderea consumului unei resurse.
Efectul descris mai sus poate fi văzut și mai clar azi, când productivitatea în fabricarea produselor electronice duce la o scădere a prețurilor, dar și la o cerere mai mare pentru electronice. În final, efectul este unul negativ: emisii crescute de CO2.
În ultimii 10 ani, sectorul Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor (TIC) a contribuit la PIB cu cel puțin 15%, la nivel global. Deși ne aflăm în plină revoluție digitală, combustibilii pe bază de carbon sunt, încă, o parte integrantă a economiei. Astfel, soluțiile din domeniul TIC au potențialul de a schimba modelul de producție, care este momentan dependent de consumul de combustibil fosil. TIC poate fi punctul de plecare în renunțarea la combustibilii clasici și poate să lupte pro activ cu schimbarea climatică la nivel de mediu, precum și economic și social.
Cu toate acestea, intensitatea efectului de recul depinde și de cadrul legislativ existent, cum ar fi prețul carbonului, și nu ar trebui să fie văzut ca un argument împotriva productivității și eficienței în sine. Prin politicile de subvenționare a mașinilor electrice, efectul de recul poate fi unul pozitiv pentru mediu, pe măsură ce tot mai mulți consumatori aleg mașinile electrice. Mai mult, sumele totale cheltuite pe soluțiile din sfera TIC au crescut, iar acest lucru ar putea duce la un efect de recul inversat, deoarece va scădea consumul altor produse și servicii, printr-un proces denumit dematerializare.
Călătoria spre neutralitate climatică începe de aici
Soluțiile din sfera TIC pot contribui la scăderea emisiilor globale de dioxid de carbon cu 15% până în 2030.
În multe dintre țările emergente, care depun eforturi pentru a combate sărăcia și a ridica nivelul de trai al cetățenilor, consumul este mai scăzut decât în cazul economiilor dezvoltate. Pe măsură ce creșterea nivelului de productivitate duce la o scădere a costurilor, efectul de recul va determina, cel mai probabil, majorări semnificative ale consumului. Între timp, economiile mai avansate accelerează procesul de dematerializare, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de mai puține resurse pentru a menține nivelul consumului, dacă și efectul de recul este ținut sub control.
Țările dezvoltate trebuie să ajute țările emergente să reducă sau să sară cu totul peste decalajul dintre inovație și impact economic și să scadă consumul de carbon. Acest lucru este posibil dacă țările avansate din punct de vedere tehnologic vor continua să facă progrese, sprijinind celelalte state să sară peste etape întregi în procesul de digitalizare.
Situația actuală a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui privită ca un eșec colosal al întregii piețe. Pentru o lungă perioadă de timp, consecințele efectelor generate de emisiile de CO2 au fost neglijate. Dacă efectele acestor emisii ar fi fost vizibile încă de la început, probabil că mai multe inovații s-ar fi concentrat pe reducerea emisiilor poluante. În orice caz, este evident că trebuie redus consumul de cărbune, petrol și gaze, susțin specialiștii din cadrul Ericsson.
Cu un pas înainte: cum poate 5G să ajute la reducerea emisiilor
Astăzi știm deja că utilizarea combustibililor pe bază de carbon produce efecte negative de durată asupra climei și mediului înconjurător. Efectele emisiilor de CO2, care au crescut temperatura medie globală, reprezintă o amenințare la adresa stabilității societății, a sistemului economic și mai ales la adresa planetei.
Inovația tehnologică joacă un rol important în abordarea provocărilor generate de schimbările climatice. Pentru a atrage toți jucătorii din piață în acest proces, politicile publice trebuie să sprijine din ce în ce mai mult reglementările și tratatele care vizează mediul, folosind mecanisme de tip bonus-malus. În același timp, pentru a facilita tranziția către o economie verde, sunt necesare subvenții mai mari pentru bunuri și servicii care au potențialul de a scădea cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră.
Cel mai probabil, 5G va avea un impact important asupra productivității în următorul deceniu. Tehnologia 5G poate fi privită ca o platformă pentru inovare, flexibilă, care poate răspunde diferitelor nevoi venite din partea consumatorilor și a industriilor. Unele scenarii de utilizare se vor baza pe o conexiune wireless îmbunătățită pentru dispozitive mobile și fixe, dar și pe dezvoltarea masivă a IoT (Internet of Things). Toate acestea vor avea cel mai probabil un efect pozitiv direct asupra PIB-ului.
