Una din condițiile esențiale ale adoptării euro de către România este ca românii să ajungă la 75% din media puterii de cumpărare a cetățenilor din statele membre ale zonei euro, a declarat miercuri secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Enache Jiru, în cadrul unei conferințe în care a fost prezentat un studiu legat de condițiile pe care trebuie să le îndeplinească România înainte de aderarea la zona euro.
În 2015, România se afla la 57% din media de dezvoltare reală din Uniunea Europeană, calculată după indicatorul produsul intern brut (PIB) pe locuitor, ajustat în funcție de paritatea puterii de cumpărare, scrie News.ro.
Comparativ cu zona euro, formată din 19 state, procentul este și mai scăzut, în condițiile în care, potrivit Eurostat, în 2015 zona euro era, ca nivel real de dezvoltare, cu 6% peste media Uniunii Europene.
Studiul plasează România la 57% din media zonei euro, fără a preciza cum a ajuns la aceste procente. După indicatorul PIB nominal/locuitor, România se situa anul trecut la 25-26% din media zoneri euro, susține studiul.
Diferența este explicată de costul mult mai mic al vieții în România comparativ cu statele bogate din vestul Europei.
”Trebuie explicate populației riscurile acestui pas. În acest studiu se menționează despre convergența nominală și cea reală. Mai importantă este cea reală. Studiul menționează căt rebuie să ajungem la minimum 75% din media statelor din zona euro, în ceea ce privește puterea de cumpărare”, a spus Jiru.
CITEȘTE ȘI Indicele Robor la 3 luni, de care depind dobânzile la credite în lei, a urcat la un nou nivel maxim al ultimelor 3 luni România ar avea nevoie de 13 ani pentru a atinge 75% din media statelor din zona euro, potrivit studiului.
”Dacă România și-ar păstra ritmul mediu de creștere înregistrat în perioada 2000-2015, atunci ar reuși să ajungă din urma media zonei euro în 27 ani, în vreme ce 75% din media zonei euro ar putea atinge în 13 ani. Dacă România ar crește economic în medie cu 5% pe an, în mod sustenabil, atunci ar putea ajunge din urmă media zonei euro în 18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE l-ar putea atinge în 9 ani, adică în 2024”, se arată în studiu.
Adoptarea euro ar însemna pentru România intrarea în primul cerc al Uniunii Europene, ceea ce ar însemna un "adăpost" față de mișcările de capital destabilizatoare, susține studiul.
Printre beneficiile aderării, potrivit studiului, ar fi favorizarea comerțului între economiile statelor membre, reducerea de costuri de tranzacție și eliminarea riscului valutar.
Pe de altă parte, intrarea în zona euro înseamnă și faptul că România pierde avantajul de a avea propria monedă, leul, un instrument care i-ar asigura flexibilitate în cazul anumitor șocuri.
”Avantajele se vor simți în zona schimburilor comerciale și a creșterii investițiilor străine direct (ISD). Schimburile comerciale vor crește cu 5-10%, iar ISD-urile cu circa 7%. Riscurile sunt legate de pierderea unui instrument important care asigură flexibilitate în cazul unor șocuri economice. Studiul arată că este foarte important cum alegi momentul de trecere la zona euro”, a declarat Jiru.
La realizarea studiului au participat un membru în consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), Daniel Dăianu, economistul-șef al Alpha Bank, Ella Kallai, un consultant de strategie al BNR, Gabriela Mihailovici, și un profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), Aura Socol.
Termenul propus inițial de România pentru aderarea la zona euro, și anume 2019, era nerealist, a declarat recent președintele Klaus Iohannis, care a precizat că acesta este imposibil de atins.
Președintele a afirmat că aderarea rămâne un obiectiv pentru România, însă fără o țintă fixă. Convergența reală în ceea ce privește puterea de cumpărare este mai importantă decât cea nominală, consideră Enache Jiru.
