Japonia urcă dobânda de referință la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani

Această creștere vine în urma deciziilor similare adoptate de Banca Centrală Europeană (BCE), pe 10 septembrie, și de Rezerva Federală a SUA (Fed).

CITEȘTE ȘI 50/50 revine la Prima TV cu un nou sezon: concurenți noi, întrebări noi și o competiție în care fiecare răspuns poate schimba totul

Banca centrală japoneză a majorat dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale, la doar două luni după o creștere anterioară decisă la mijlocul lunii iunie, un ritm extrem de neobișnuit de creșteri ale costului creditului pentru BoJ.

Chiar dacă dobânda de referință a BoJ este semnificativ mai mică decât cele din Europa și Statele Unite, această este cea mai mare dobândă de politică monetară din ultimii 31 de ani, într-o țară afectată de mult timp de deflație. Acest ciclu s-a încheiat în martie 2024, când Banca Japoniei (BoJ) a readus dobânda de referință în teritoriul pozitiv, și de atunci încoace a majorat costul creditului de șase ori în total.

Deși inflația, excluzând alimentele proaspete, a scăzut ușor în luna august, până la 1,7%, Banca Japoniei este îngrijorată că impactul creșterii prețurilor petrolului, din cauza reînnoirii ostilităților din Orientul Mijlociu, ar putea afecta prețurile.

'Există riscul ca inflația de bază să depășească ținta de 2%', a precizat BoJ într-un comunicat. Instituția a subliniat în mod specific 'impactul creșterii cererii legate de inteligența artificială (IA), care amplifică efectele prețurilor ridicate ale țițeiului și deprecierea yenului'.

Moneda japoneză a scăzut în această vară la cel mai redus nivel față de dolar din ultimii 40 de ani, ceea ce a obligat autoritățile din Statele Unite și Japonia să intervină împreună la sfârșitul lunii iulie în încercarea de a sprijini moneda.

CITEȘTE ȘI Administratorul unor societăți comerciale, trimis în judecată pentru evaziune fiscală. Prejudiciul se ridică la 800.000 de euro

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a încurajat BoJ să majoreze dobânda de referință, în timp ce Fed-ul a majorat miercuri propria sa dobândă cheie pentru prima dată în trei ani, la 3,75%-4%, ceea ce a majorat și mai mult decalajul față de moneda japoneză.

Banca Japoniei a avertizat că are în vedere noi majorări ale ratelor dobânzii în viitor, 'având în vedere că inflația de bază se apropie de 2%, iar condițiile financiare rămân relaxante'.

Potrivit lui Marcel Thieliant, expert la Capital Economics, Banca Japoniei ar putea crește dobânda de politică monetară la 2% până la mijlocul anului 2027. 

CITEȘTE ȘI Procurorii lui Kovesi au reținut-o pe fosta prefectă de Timiș, Cornelia Elena Micicoi

Și Rezerva Federală a mărit dobânda de referință, pentru prima dată din 2023, cu un sfert de punct procentual, ajungând la un interval cuprins între 3,75% și 4%. 

Decizia este prezentată ca având scopul de a readuce mai rapid inflația americană în limitele stabilite.

Majorarea, de 0,25%, vine pe fondul unei inflații care depășește cu mult ținta Fed și care este alimentată de creșterea prețurilor la energie, din cauza războiului din Orientul Mijlociu. 

Rezerva Federală a hotărât să majoreze dobânda de referință cu 0,25%, la 3,75% – 4,00%, în conformitate cu așteptările experților.

CITEȘTE ȘI Dosarul ROBOR. Termen prelungit pentru proiectul PSD de compensare a consumatorilor prejudiciați. Încă un aviz primit

Creșterea prețurilor era încă de 3,7% în ritm anual în luna iulie, potrivit indicelui PCE (cheltuielile de consum personal) preferat de Fed, situându-se net peste obiectivul său de 2%. De atunci, prețurile la pompă au crescut semnificativ.

Rezerva Federală estimează că o altă majorare a ratelor dobânzilor va fi probabil necesară până la sfârșitul anului pentru a combate inflația.

Acest lucru este vizibil în prognozele actualizate ale oficialilor monetari americani.

CITEȘTE ȘI Gardienii euro se pregătesc să majoreze dobânzile

Potrivit medianei proiecțiilor acestora, ei estimează că ratele dobânzilor de referință se vor situa între 4% și 4,25% la sfârșitul anului, cu o treaptă mai sus față de nivelul anunțat miercuri.

Ei consideră că nu se va înregistra niciun progres în ceea ce privește inflația până atunci, indicele PCE urmând să rămână în creștere cu 3,7% în ritm anual.

Anunțul vine la două zile după ce randamentul titlurilor americane cu scadență la 10 ani a depășit pragul de 5%, o valoare la care a fost pentru scurt timp în 2023, dar și în 2007. Ulterior, randamentul titlurilor s-a stabilizat la acest nivel, însă traderii au considerat în continuare că banca centrală va majora dobânda de referință.

Este prima mărire a ratei din iulie 2023 și vine pe fondul unei inflații care este cu mult peste ținta de 2%. Inflația generală din SUA este de 3,4%, iar inflația de bază este de 2,4%.

CITEȘTE ȘI Cheltuieli de protocol, tăiate la jumătate la Guvern. “Ședințe de analize prelungite”, o practică existentă

Aceasta este și prima majorare a dobânzii de referință sub conducerea președintelui Fed, Kevin Warsh, care a fost nominalizat de președintele Donald Trump tocmai pentru că a susținut reducerea dobânzii. Trump nu și-a ascuns niciodată dorința ca ratele să fie mult mai mici.

Evoluțiile sunt puternic influențate de prețurile mari la energie, generate de războiul din Iran și impactează atât investitorii și companiile cât și restul populației. 

Președintele Rezervei Federale, Kevin Warsh, a transmis luna trecută un mesaj mult mai ferm privind inflația, sugerând că Fed ar putea majora dobânzile dacă presiunile asupra prețurilor nu se reduc.

Discursul de la Jackson Hole îl pAceasta este prima majorare a dobânzii de referință sub conducerea președintelui Fed, Kevin Warsh, care a fost nominalizat de președintele Donald Trump tocmai pentru că a susținut reducerea dobânzii. Trump nu și-a ascuns niciodată dorința ca ratele să fie mult mai mici.lasează totodată în opoziție cu președintele Donald Trump, care cere reducerea dobânzilor.

Warsh a reafirmat atunci ținta de inflație de 2% a Fed, pe care a numit-o o țintă ”fermă și fixă”. Inflația măsurată prin indicele PCE a fost de 3,7% în iulie, iar indicele prețurilor de consum indică o rată de 3,4%.

Șeful Fed a arătat că 54% dintre componentele indicelui PCE au înregistrat în ultimele 12 luni o inflație anualizată de peste 3%. În opinia sa, diferiții indicatori transmit același semnal: inflația rămâne prea ridicată.

Warsh a precizat și că dobânzile pe termen scurt rămân principalul instrument al Fed pentru îndeplinirea obiectivelor sale. Mesajul este mai dur decât cel transmis după ședința din iulie, când banca centrală a menținut rata dobânzii la 3,5%-3,75%.

CITEȘTE ȘI Bolojan acuză că legea salarizării a fost respinsă pentru ”clientela politică” - Noua lege nu ar mai fi conservat privilegiile!

AI nu va dicta deocamdată politica monetară

Warsh a temperat și ideea că dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea justifica în prezent reducerea dobânzilor. Fed analizează efectele AI asupra economiei, însă aceste evoluții nu influențează momentan deciziile de politică monetară.

El nu a oferit o indicație explicită privind decizia din septembrie, dar discursul sugerează că o majorare a dobânzilor este o opțiune reală dacă inflația nu continuă să scadă.

Poziția îl îndepărtează de Trump, care continuă să solicite dobânzi mai mici. Următoarea ședință a Fed, din septembrie, devine astfel un test important pentru direcția politicii monetare americane.