Raiffeisen Banca pentru Locuințe funcționează, începând de astăzi, sub o nouă denumire: Aedificium Banca pentru Locuințe S.A. În această vară, Raiffeisen Bank a devenit acționar principal, cu o participație de 99,9993%, la Raiffeisen Banca pentru Locuințe, după ce alte două entități din cadrul grupului, din Germania și Austria, au ieșit din acționariat, și a decis să schimbe logo-ul și denumirea. Schimbarea numelui vine într-o perioadă dificilă pentru cele două bănci pentru locuințe, care trebuie să restituie la buget sume uriașe din primele de stat pe care Înalta Curte a stabilit că le-au plătit nelegal clienților. Situația poate conduce inclusiv la lichidarea voluntară a instituției dacă acționarul Raiffeisen va considera că nu se justifică alocarea suplimentară de capital pentru acoperirea pierderilor.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
“Necesitatea modificării identității vizuale și a numelui a apărut odată cu modificarea acționariatului băncii pentru că o parte a siglei noastre aparținea fostului acționar, Bausparkasse Schwäbisch Hall Germania. Decizia de a o și redenumi vine din dorința noastră de a avea o identitate diferită pentru cele două bănci Raiffeisen de pe piață, pentru că ele activează diferit. Aedificium leagă numele băncii de obiectul ei de activitate. Schimbarea numelui și a siglei nu afectează în niciun fel contractele de economisire-creditare ale clienților băncii”, a declarat Ileana Cioana, președinte Aedificium Banca pentru Locuințe.
Potrivit actului constitutiv, Raiffeisen Banca pentru Locuințe avea trei acționari: Raiffeisen Bank Romania, Bausparkasse Schwäbisch Hall Germania, care detineau fiecare câte 33,325% din acțiuni, și Raiffeisen Bausparkasse Austria, care deținea 33,35% din participații. În prezent, acționarul principal al băncii este Raiffeisen Bank Romania.
Sute de mii de clienți ai băncilor pentru locuințe, care au încasat în trecut primele de stat ce trebuie restituite la buget, vor fi obligați să înapoieze cel puțin o parte din sume, după decizia Înaltei Curți din iulie. Aceasta, deoarece băncile, care au fost doar fidejusori pentru Ministerul Dezvoltării în alocarea ajutorului de stat stabilit de instanță ca fiind plătit nelegal, vor recupera de la ei banii înapoiați statului.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, declara, la începutul lunii octombrie, pentru Profit.ro, că Executivul intenționează să îi exonereze de la plată prin OUG, proiectul fiind deja redactat pentru a fi aprobat de Guvern, condiția fiind însă să nu treacă moțiunea de cenzură. Între timp, aceasta a trecut, iar Guvernul Dăncilă, demis, nu mai poate emite ordonanțe de urgență.
“Am pregătit soluția pentru clienții băncilor pentru locuințe care ar urma să returneze primele de stat stabilite ca fiind plătite nelegal de către Înalta Curte. Un proiect de Ordonanță de Urgență care îi va exonera de la plata acestor obligați bugetare este deja redactat, e acum pe biroul meu. Îl vom adopta în Guvern, dar depinde de ce se va întâmpla joi (n.r. ziua moțiunii)”, spunea ministrul Finanțelor.
Situația sumelor ce ar trebui restituite la buget de băncile pentru locuințe a fost discutată în Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială a Sistemului Financiar, fiind creat un grup special de lucru cu reprezentanți ai BNR și Ministerului Finanțelor pentru problema apărută după decizia Înaltei Curți, care a întors la 180 de grade sentința anterioară a Curții de Apel în litigiul BCR Banca pentru Locuințe cu Curtea de Conturi.
După discuții în Comitetul de macrostabilitate, Curtea de Conturi a dat acord de amânare până în decembrie a aplicării măsurilor de recuperare de către BCR BpL. Sentința ICCJ ar fi impus plata la finele lunii septembrie, însă complexitatea speței necesită clarificarea cuantumului exact al obligațiilor. Primele de stat trebuie returnate pentru mai multe tipuri de clienți și de situații în care au fost plătite în trecut, cu aprobarea Ministerului Dezvoltării, coordonatorul programului de ajutor de stat, și trebuie calculate suplimentar și dobânzi.
De asemenea, în obligația de restituire a dobânzilor plătite de bănci clienților la sumele economisite, inclusiv pentru primele plătite anual nelegal, despre care instanța a stabilit că se cuveneau de fapt statului, trebuie clarificat cuantumul corespunzător primelor de stat, separat de dobânzile ce au bonificat doar partea depusă de client din bani proprii. O altă obligație de restituire vizează primele de stat care au fost plătite raportat la un cuantum al depozitelor constituite ce includea și comisioanele aplicate de bănci (care nu au mai solicitat plată separată de către client, ci au reținut din depuneri), nu doar sumele economisite efectiv și rămase în posesia clienților. Pentru o parte din acestea băncile au dat deja banii înapoi la stat.
Pe spețe similare în litigiul cu Curtea de Conturi, cele două bănci pentru locuințe din România se află deocamdată în situații diferite și au acționat diferit până acum.
BCR, care a primit prima decizia Înaltei Curți, a constituit deja un provizion uriaș, de peste 150 milioane de euro, ce a afectat rezultatele semestriale ale întregului grup Erste. A majorat de peste 6 ori capitalul băncii pentru locuințe, la un nivel imens, de 750 milioane de lei, de la doar 122 mil. lei înainte, pentru a nu ajunge cu capitaluri negative și în situație de lichidare din cauza datoriilor stabilite prin decizia ÎCCJ. Banca încearcă să mai întoarcă decizia definitivă a ICCJ prin două căi speciale de atac – o cerere de revizuire și o contestație în anulare, depuse în august - pentru care a primit termene de la instanța supremă la mijloc de noiembrie și final de februarie. Termen în viitor în litigiul cu Curtea de Conturi are și Ministerul Dezvoltării, cel din bugetul căruia s-au plătit primele de stat și care a asigurat verificarea alocării acestora.
Raiffeisen BpL a primit mai târziu decât BCR termen de la Înalta Curte și își așteaptă decizia în speță similară în luna noiembrie. Încă nu a constituit un provizion, deși probabilitatea unei decizii identice a Înaltei Curți este mare. Motivul: încă evaluează cu auditorii nivelul obligațiilor de plată ce ar putea fi stabilite, într-un context cu calcule dificil de făcut și cu necesități de clarificare similare celor care au justificat și acordul de amânare a plății date deja de Curtea de Conturi pentru BCR, care a avut ghinionul unei decizii mai rapide a Înaltei Curți.
Dimensiunea obligațiilor este de așteptat, însă, să fie mai mică decât în cazul BCR, probabil sub o treime, dată fiind activitatea mult mai restrânsă pe piață în ultimii ani, când Raiffeisen nu a mai încheiat contracte noi și nici nu a acceptat să plătească din propriul buzunar clienților primele de stat nevirate de Guvern.
În așteptarea propriei sentințe la ÎCCJ, Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank, declara, pentru Profit.ro, că în lipsa unor măsuri luate de autorități care să remedieze efectele deciziilor contradictorii luate tot de instituții publice, implicațiile vor fi serioase. Nu doar pentru instituțiile Bauspar, ci și pentru clienții acestora și, mai departe, chiar pentru Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, în cazul nedorit al lichidării involuntare a unei bănci.
“Se vorbește foarte puțin de faptul că 500.000 de clienți persoane fizice sunt potențial afectați de aceste decizii și, până acum, nu s-au discutat serios măsuri prin care să fie protejați. Nici la ANPC nu am văzut preocupare pentru faptul că sute de mii de persoane vor primi solicitări de a aduce documente justificative că au cheltuit în scop locativ primele de stat încasate în trecut, așa cum interpretează acum Înalta Curte, deși atunci Ministerul Dezvoltării, care aproba alocările, nu considera necesar. Iar dacă nu vor avea aceste documente, va trebui să restituie o parte din sume”, spunea Groningen.
Băncile pentru locuințe au fost doar fidejusori, cu mandat de repartizare a primelor de stat către clienți de la Ministerul Dezvoltării, din bugetul cărora se plăteau sumele, relație în care răspunderea este solidară. Sumele ce trebuie restituite la buget de băncile pentru locuințe, după ce Înalta Curte a stabilit că au fost alocate fără respectarea legii, vor fi recuperate în final de la clienții care au beneficiat în fapt de ele.
Situația ar crea, cel mai probabil, nemulțumiri sociale, în condițiile în care clienții au încasat primele de stat cu bună-credință, într-o perioadă în care coordonatorul programului de sprijin, Ministerul Dezvoltării, a considerat, la fel ca și băncile mandatate, că legea spune clar că nu trebuie aduse documente pentru a justifica cheltuirea banilor dacă economisirea a fost de cel puțin cinci ani, ci doar în situația unor retrageri anticipate și a accesării de credite după strângerea unui avans suficient.
O interpretare similară a avut și Curtea de Apel, care a dat anul trecut o decizie favorabilă băncilor, împotriva constatărilor Curții de Conturi, iar clarificări pentru aplicarea viitoare a programului în același sens au fost aduse într-o nouă lege votată de Parlament și promulgată de președintele Iohannis. Lege inițiată tocmai pentru ca sistemul Bauspar să nu mai fie afectat de astfel de sancțiuni bazate pe interpretări ale neclarităților normative.
Cu toate acestea, Înalta Curte a întors în iulie decizia de fond, considerând corecte interpretările date legii vechi de Curtea de Conturi. Ca urmare, de legea nouă cu clarificări pot beneficia doar clienții viitori, iar cei care au avut contracte în trecut vor fi chemați să restituie prime de stat încasate în condiții similare.
Groningen considera, în declarațiile menționeate, că un act normativ sau o măsură administrativă care să scutească acești clienți de datoriile apărute în urma deciziilor contradictorii ale instituțiilor statului poate fi o soluție bună.
În trecut, statul a mai aprobat astfel de scutiri de obligații stabilite de instanțe, spre exemplu pentru funcționari cărora primari sau alte instituții publice le-au plătit sporuri, constatate ulterior nelegale. În ani electorali, în special, ca să nu-și ridice în cap votanții asistați bugetar, autoritățile au aprobat astfel de iertări colective pentru funcționari care, altfel, ar fi trebuit să restituie bani de mult cheltuiți, pentru că instituția angajatoare nu a respectat legea când i-a plătit.
Implicațiile deciziei Înaltei Curți sunt multiple. Notificarea unui număr mare de clienți că trebuie să aducă documente justificative după mult timp și să restituie prime de stat constatate prin sentință definitivă că au fost încasate “nelegal”, din cauze ce țin de incoerența deciziilor autorităților statului, riscă să creeze tensiuni sociale, dar și probleme reputaționale băncilor prin intermediul cărora s-a derulat programul subvențiilor de stat și care ar trebui să facă în viitor recuperarea de la clienții beneficiari.
Decizia Înaltei Curți vizează restituirea primelor, cu dobânzi și penalități acumulate între timp, pentru mai multe categorii de clienți. Aceasta, în condițiile în care a fost constatată nelegală atât plata primelor fără documente justificative a destinației de cheltuire de către cei care au economisit minim 5 ani fără să facă retrageri anticipate, cât și de către copii și bătrâni. Aceștia din urmă au putut avea doar contracte de economisire, nu și de creditare ulterioară, condiție interpretată în mod bizar a fi obligatorie pentru a respecta “spiritul” legii numite “de economisire-creditare în sistem locativ” de către Curtea de Conturi. Problematică rămâne deschiderea de depozite pentru minori sub 14 ani, celor peste această vârsă putând să le fie deschise depozite deoarece au buletin.
Normele bancare nu permit însă împrumutarea minorilor, nici a pensionarilor în orice condiții, iar rolul sistemului bauspar, de sprijinire prin economisire anticipată a creditării pentru locuințe, nu se poate îndeplini oricum decât dacă mai multe personae economisesc pentru ca una singură să poată lua un credit. Băncile pentru locuințe funcționează mai mult ca niște “roți” sau CAR-uri, fiind reglementate altfel decât băncile comerciale: nu au voie să funcționeze cu rezerve fracționare, nici să multiplice creditul, nici să facă plasamente riscante și pot acorda împrumuturi doar din banii deponenților sau din capitalul adus de acționari.
Implicațiile merg și mai departe, în cazul de nedorit al lichidării unei bănci pentru locuințe, dacă acționarii nu vor considera justificat să aloce capital suplimentar pentru continuarea activității și plata obligațiilor foarte mari stabilite de instanță. Cum Înalta Curte a stabilit că sumele de restituit la buget sunt de natura obligațiilor fiscale, în caz de lichidare ca urmare a nereîntregirii capitalului conform legii, din patrimoniul băncii se plătesc cu prioritate aceste datorii, iar pentru despăgubirea deponenților va trebui să se apeleze la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. După realizarea acestor plăți, contribuția tuturor băncilor participate la Fond va fi probabil majorată.
BCR BpL și Raiffeisen BpL au fost acuzate de către Curtea de Conturi, în 2015, că nu au respectat legea atunci când au acordat primele de stat și unor beneficiari care nu au folosit sistemul bauspar pentru contractarea unui credit. Curtea a considerat, de asemenea, că băncile trebuiau să ceară clienților documente care să justifice că sumele au fost cheltuite în scop locativ după cei cinci ani de economisire fără retrageri, desi legea nu prevedea o astfel de obligație nici în varianta veche, nici în practica altor țări în care sistemul funcționează de mulți ani.
BCR, ca și Raiffeisen, câștigase, pe fond, litigiul cu Curtea de Conturi – judecat la Curtea de Apel – însă Înalta Curte de Casație și Justiție a întors decizia în recurs, în luna iulie.
Curtea de Conturi a stabilit, în decembrie 2015, că cele două bănci care funcționează în sistemul bauspar, ar fi încasat și plătit clienților ilegal prima de stat anuală de până la 250 de euro, calculând atunci un prejudiciu de 380 milioane de lei.
Sistemul bauspar presupune că o persoană economisește pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, după care este eligibilă pentru un credit pentru achiziția, construcția sau îmbunătățirea unei locuințe, în condiții mai avantajoase de dobândă decât cele de la nivelul pieței. Statul sprijină această schemă printr-o primă anuală acordată deponenților prin intermediul băncii de 25% din suma depusă în acel an, dar nu mai mult de 250 de euro de persoană. Câștigul maxim, de 25%, se obține depunând 1.000 de euro în fiecare an, iar pentru sume mai mari este avantajos dacă se deschid conturi pe numele altor membri din familie, astfel încât fiecare să primească cei maximum 250 de euro de la stat.
O astfel de dobândă, subvenționată în fapt de stat, nu poate fi obținută la nicio bancă comercială, însă nici economisirea pe perioade atât de lungi nu are corespondent în portofoliul de depozite bancare standard.
Curtea de Conturi a considerat nelegal faptul că de primă au beneficiat și persoane sub 18 ani, care nu aveau vârsta legală pentru a contracta un credit, dar și cele înaintate în vârstă, care ar fi depășit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulți membri ai aceleași familii.
Băncile spun că au acționat cu bună-credință atât înainte de schimbarea legii, cât și după.
Sistemul bauspar este inspirat din cel german și austriac, unde funcționează încă din anii 50, iar la începutul anilor 90 a fost preluat și în țări ca Slovacia și Cehia, unde a susținut renovarea locuințelor degradate, într-o perioadă în care băncile comerciale avea dobânzi prohibitive.
În țările care l-au lansat de mulți ani, prima de stat a fost treptat redusă, pe măsură ce comportamentul cumpătat, orientat spre economisire înaintea unei cheltuieli majore pentru casă a fost asimilat de populație, funcționând și în absența subvenției. În Austria, deși prima de stat nu mai depășește acum cu mult 1%, 5 din 10 austrieci dețin un contract de tip bauspar, fiind o tradiție ca nou-născuților să le fie făcute cadou astfel de conturi, ce sunt apoi reînnoite periodic. Și mai extins, în Germania, la o populație de 80 de milioane există circa 30 milioane de contracte, depășind 865 miliarde de euro și fiind a treia cea mai mare sursă de finanțare pentru locuințe din țară. La fel au ajuns să dețină conturi și patru din 10 cehi, iar în Slovacia, care a lansat sistemul încă din 1992, numărul clienților a ajuns la un milion, la o populație de doar 5,4 milioane. Și fostele state comuniste au putut reduce treptat subvenția, după ce sistemul s-a întărit, în Slovacia statul nemaialocând anual decât 17 milioane de euro pentru a acoperi prime în cuantum maxim de 66 euro (5% pentru un client care economisește anual 1.327 euro). În primii ani după lansare, prima de stat fusese mai mare (ex. 40% în Slovacia, 25% în Germania).
În România, la o populație de câteva ori mai mare decât a Slovaciei și Cehiei, numărul clienților este de doar 500.000. Sistemul a ajuns la noi abia spre jumătatea anilor 2000, după ce statul român a reglementat condițiile acordării primei de stat. Perioada minimă de economisire a fost stabilită atunci la 5 ani, față de 6 ani în Slovacia sau Cehia, pentru reduce reticența românilor de a angaja economii pe termen lung în condițiile inflației ridicate din anii aceia. În prezent, sunt funcționale doar două bănci: cea înființată de Raiffeisen, în 2004, și cea din grupul BCR, deschisă în 2008. Efortul statului pentru susținerea economisirii, prin prime de maximum 25%, nu depășea, în anii în care acesta se mai aloca, 50 milioane de euro anual.
