Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) lucrează la o ordonanță de urgență care va schimba 8 legi, site-urile societăților neautorizate care prestează servicii de investiții pe teritoriul României urmând să fie blocate, a fost anunțat la Profit Piața de Capital.forum - Ediția a IV-a.
În același timp, Bursa de Valori București renegociază contractul comercial pentru furnizare de tehnologie destinată Contrapărții Centrale.
Piața fondurile deschise de investiții se află într-un moment foarte bun - numără aproape 670.000 de investitori - și se speră că pragul de un milion de investitori să fie atins cât mai repede
„Suntem într-o piață foarte bună. Chiar și IMM-urile vor să vină la bursă”, este unul dintre mesajele transmise.
A fost însă explicat și cât de important este pentru o companie listată să aibă o acțiune lichidă la Bursă, dincolo de cifrele financiare: dacă nu are lichiditate, nu putem să investim în ea!
Conferința a fost organizată cu sprijinul BCR, Bursa de Valori București, CEC Bank, Depozitarul Central, Evergent Investments, Infinity Capital Investments, ROCA Industry, Sphera Group, TeraPlast, fiind trasmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) lucrează la o ordonanță de urgență care va schimba 8 legi, a anunțat încă din deschidere Ovidiu Petru, director general pentru Piața de Capital
„Pentru protecția pieței locale, vom interveni și bloca site-urile societăților neautorizate care prestază servicii de investiții pe teritoriul României”, a transmis acesta.
El a precizat că proiectul are deja majoritatea avizelor.
Perioada următoare va aduce numeroase modificări legislative cu impact asupra pieței de capital, a precizat acesta.
"Suntem într-un context foarte bun al pieței de capital, atât la nivel național, cât și internațional, vedem indicii bursieri la valori ridicate, vedem valori ridicate și creșteri foarte mari pe partea de clienți activi. ASF urmărește intern aceste statistici, inclusiv zonele în care intră acești clienți, plus conversia lor ulterioară spre alte instrumente de investiții. Ne uităm și la creșterea numărului de clienți activi față de perioada similară a anului trecut, și avem o dublare a numărului de clienți activi", a afirmat Petru.
El a adăugat că ASF urmărește și este parte în procesul de autorizare a tuturor instrumentelor care intră în piață.
"Vedem o creștere a numărului de clienți activi intrați la BVB prin programele Fidelis, indicator care pragul de 37.000 de clienți intrați, p cifră importantă", a arătat reprezentantul ASF.
Referitor la strategia națională a pieței de capital, o strategie realizată cu ajutorul OECD, în baza unui raport diagnostic furnizat de OECD, Petru a afirmat că "suntem în plin proces de implementare".
"Toate cifrele prezentate anterior au în spate o muncă intensă în cadrul autorității. Dacă ar fi să mă refer doar la zona de reglementare, avem foarte multe directive și regulamente europene pe care le transpunem. Pe de altă parte, avem foarte multe discuții cu piața, cu asociațiile profesionale. De asemenea, din zona de autorizare, am văzut foarte multe schimbări care ar trebui făcute în legislație și le avem prinse în strategia națională a pieței de capital", a spus directorul ASF.
Petru a arătat că România este printre puținele țări din Europa a cărei legislație include și zona de crowdfunding.
"Avem deja patru platforme autorizate și sunt discuții să mai intre și altele", a mai spus reprezentantul autorității
Pentru protecția pieței locale, directorul ASF a afirmat că "vom interveni și vom bloca site-urile societăților neautorizate care prestează servicii de investiții pe teritoriul României".
"De asemenea, intervenim în mai multe zone pentru a crește atractivitatea pieței locale. Suntem într-o fază finală cu modificarea ordonanței trenuleț și cred că va intra în vigoare în cel mai scurt timp. De asemenea, avem modificări pe Legea 124, legea emitenților. Urmează să redeschidem proiectul ecosistem, unde vom interveni cu schimbări pe mai multe legi, pe Legea 74, pe Ordonanța 32, pe Legea 243, astfel încât să avem o legislație cât mai prietenoasă pe zona fondurile de investiții", a spus Petru.
El a adăugat Regulamentul NICA este în plin proces de transpunere.
Expunerea populației pe împrumuturi acordate statului se situează acum la 40 de miliarde de lei, în creștere de la circa 30 de miliarde de lei anul trecut, a anunțat directorul general al Trezoreriei din cadrul Ministerul Finanțelor, Ștefan Nanu. Potrivit acestuia împrumuturile atrase de la populație în acest an pot ajunge "foarte ușor" la 25-26 miliarde lei
În 2024, Ministerul Finanțelor a emis deja titluri de stat pentru populație de aproximativ 12 miliarde de lei.
"Anul ăsta noi am emis titluri de stat pentru populație undeva la 12 miliarde de lei și credem că până la sfârșitul anului 25-26 miliarde lei este foarte ușor de realizat. Mai ales că sunt foarte multe maturități. Din ce observăm, lumea se reinvestește. Aproape la orice emisiune care scadențează, e aproape în întregime reinvestită și mai vin și bani în plus. Tot timpul, emisiunea netă crește, pentru că acesta este un indicator foarte important, emisiunea netă. Anul trecut, expunerea populației pe stat ea undeva la 30 de miliarde, acum este la 40 de miliarde. Deci, expunerea populației pe aceste instrumente crește", a declarat Ștefan Nanu.
Statul se împrumută de la populație prin două programe, Fidelis și Tezaur. Fidelis presupune vânzarea de titluri listate la Bursa de Valori București, în timp ce prin programul Tezaur, statul vinde titluri de stat în lei prin intermediul Trezoreriilor statului și prin sediile Poștei Române, precum și printr-un sistem mai complicat de subscriere online.
Pentru Tezaur, platforma online prin intermediul căreia și românii din afara țării vor putea investi în titluri de stat Tezaur, cu dobânzi atractive, creditând astfel statul român, va putea fi utilizată în cea de-a doua jumătate a anului, potrivit unui răspuns al Ministerului Finanțelor. Planurile pentru noua aplicație au fost anunțate în aprilie, la un eveniment organizat de Profit.ro, de către Ștefan Nanu, director general al Trezoreriei Statului.
Guvernul s-a împrumutat masiv în luna mai, cu câteva zeci de miliarde de lei, astfel că a ajuns ca, după doar cinci luni încheiate din acest an, să aibă deja contractate împrumuturi reprezentând 66% din cât a planificat pentru întreg anul. Potrivit calculelor Profit.ro, luna mai, cu împrumuturi de 28,7 miliarde de lei, s-a situat foarte aproape de recordul lunar de 32,4 miliarde de lei stabilit în ianuarie anul acesta și urcă totalul perioadei ianuarie-mai la 119,39 miliarde lei.
Ministerul Finanțelor, responsabil de contractarea împrumuturilor pentru Guvern, se împrumută într-un ritm alert și pentru că trebuie să plătească în acest an 94,4 miliarde lei în contul datoriilor vechi care ajung la scadență în acest an și să asigure fonduri și pentru acoperirea găurii din buget, deficitul, estimat încă la 5% din PIB, 87 miliarde lei. Pentru 2024, necesarul brut de finanțare (deficit + rostogolirea datoriei) a fost anunțat de către Ministerul Finanțelor la 181 miliarde de lei. Un deficit bugetar peste ținta de 87 miliarde lei (5% din PIB) în 2024 ar însemna automat și un necesar de împrumut mai mare de 181 miliarde lei.
Anul acesta, Ministerul Finanțelor a împrumutat 32,4 miliarde de lei în ianuarie, 31,82 miliarde lei în februarie, 13,53 miliarde lei în martie, 12,93 miliarde lei în aprilie și 28,7 miliarde de lei în mai. Statul se împrumută constant de la bănci și alți investitori mari de pe piața internă, de la populație prin programele Tezaur și Fidelis, de la instituții internaționale (cum sunt Banca Mondială sau BERD), ocazional prin PNRR (când Comisia Europeană mai aprobă cereri de plată în cadrul PNRR), dar și de câteva ori pe an prin emisiuni de eurobonduri pe piața externă (sume mari, de ordinul miliardelor de euro sau dolari).
Bursa de Valori București (BVB) are nevoie de o oferă mai mare de active din sectorul imobiliar, iar reglementarea în Parlament a REIT-urilor (fonduri de investiții cu expunere pe piața imobiliară) ar face astfel de active disponibile pentru investitorii individuali, precum și pentru cei instituționali, a transmis Adrian Tănase, Director General Bursa de Valori București.
Real Estate Investment Trusts (REIT-urile) funcționale la nivel mondial au o valoare totală apropiată de 3.000 de miliarde de euro. Acest tip de fonduri de investiții sunt reglementate în majoritatea statelor din Europa și din lume și beneficiază de diverse facilități fiscale.
"Este un demers, am vrea să aducem mai mult real-estate (sector imobiliar, n.r.) în piață. Este un asset class (clasă de active, n.r.) care nu prea e ... avem doi dezvoltatori, dar reprezentarea real-estate trebuie să se întâmple și într-un alt mod, cu active care sunt operaționale, sunt uzufructate și să dăm acces prin piața de capital la un pool (fond, n.r.) de astfel de active într-un mod eficient și să replicăm ceea ce facem foarte mulți dintre noi, investiția directă în astfel de active pentru o chirie care dă un anumit yield (randament, n.r.). Sperăm să avem, mă refer aici la REIT-uri (fonduri de investiții cu expunere pe piața imobiliară, n.r.). Există un demers în cadrul Parlamentului de reglementare a acestor REIT-uri, sperăm să le avem reglementate și să avem acest asset class important disponibil atât pentru investitorii individuali cât și pentru investitorii instituționali, cum sunt fondurile de pensii", a declarat Adrian Tănase.
Scopul acestor societăți este de a facilita accesul persoanelor fizice și juridice la un portofoliu diversificat de proprietăți imobiliare. Aceste fonduri reunesc capitalul mai multor investitori pentru a achiziționa, dezvolta, deține și exploata active imobiliare generatoare de venituri, adică locuințe, birouri, spații comerciale, hale industriale sau hoteluri.
El a apreciat totodată că o scădere a dobânzilor ar ajuta bursa în perioada următoare și ar crește numărul și volumul de tranzații atât pe segmentul de acțiuni, cât și pe obligațiuni. Totodată, scăderea dobânzilor pe care statul le oferă la titlurile listate pe bursă, prin programul Fidelis, ar putea face mai atractive pentru companii finanțările prin emisiuni de obligațiuni pe piața de capital, afirmă și Cosmina Plaveti, Managing Director Investment Banking, BCR.
"Dobânzi mai mici ajută piața primară. Atâta timp cât Fidelis oferă 7%, apetitul în acțiuni e mai mic. Sperăm să ajungem la dobânzi mai mici. Ați văzut anul 2021, din punctul ăsta de vedere, era clar că dobânzi mai mici pe fixed income, apetit mare pentru acțiuni. Plus că și apetitul antreprenorilor să se finanțeze prin corporate bonds, dacă dobânzile sunt mai mici, va fi mult mai mare. Sperăm să se confirme cumva consensul și să avem dobânzi mai mici, cu efect, sunt convins în reactivarea numărului și volumului de deal-uri în zona de corporate, atât acțiuni, cât și obligațiuni", a spus Tănase.
Potrivit acestuia, evoluția bună a pieței de capital depinde de ce se întâmplă cu dobânzile.
"Sperăm să fie începutul unui trend. Din punctul meu de vedere, totul depinde de dobânzi. Dobânzile trebuie să scadă ca să avem mai multe deal-uri, asta este clar, și după, o pregătire a investitorilor, apetitul lor de a se lista, dar, din câte știu, discuțiile pe partea de intermediari sunt din ce în ce mai intense cu diferiți antreprenori care vor să își aducă companiile la bursă", a declarat directorul BVB.
Scăderea dobânzilor, mai ales la titlurile de stat listate, prin programul Fidelis, ar putea aduce pe bursă mai multe companii private care să se finanțeze prin emisiuni de obligațiuni.
"Trendul este unul de scădere a dobânzilor, ne așteptăm și noi ca BNR să anunțe o scădere a dobânzii de politică monetară. Lucrurile se întâmplă cu pași mărunți, am văzut că și Fed a dat semnale că nu se grăbește cu scăderea dobânzii de politică monetară, asta și în contextul geopolitic complicat prin care trecem.
Dar, având în vedere și randamentul actual al titlurilor de stat și prețul la Fidelis, când avem discuții cu antreprenorii pe zona de finanțare prin emisiuni de obligațiuni, prețurile pe care le arătăm ca potențial cupon pentru investitori, arată altfel. Dacă acum doi ani erau niște yield-uri complicat de plătit pentru antreprenori, mai ales când le comparam cu dobânzile la care puteau să atragă finanțare bancară, și nu avea sens să recurgă la finanțare prin emisiuni de obligațiuni, la momentul acesta lucrurile stau altfel. Se vede clar că trendul este de descreștere și atunci și apetitul lor de a se uita după finanțare pe piața de capital crește. Întotdeauna antreprenorii vor compara cu ce pot atrage ca finanțare din alte surse.
Pe piața de capital avem și avantajul că finanțările sunt prin emisiuni de obligațiuni, negarantate, dar întotdeauna plecăm de la randamentul titlurilor de stat și atunci prima pe care o plăteau ei cu randamentele titlurilor de stat la momentele mai complicate, îi făcea să nu se uite mai atent pe zona de obligațiuni. Acum avem discuții cu potențiali emitenți de emisiuni de obligațiuni, care devin mult mai interesați de zona de finanțare din piața de capital", a spus și Cosmina Plaveti, Managing Director Investment Banking, BCR.
Directorul Bursei a anunțat totodată că Bursa de Valori București renegociază contractul comercial pentru furnizare de tehnologie destinată Contrapărții Centrale.
"S-a muncit foarte mult. Nu stă nimeni degeaba. Nu este atât de vizibil în comunitate, dar sunt echipe întregi care muncesc foarte mult și s-a parcurs un drum foarte important din acest proiect legat de dosarul de autorizare. Acum a intervenit o chestiune comercială în luna aprilie în zona de furnizare tehnologică. Este o chestiune care trebuie rezolvată. (...). Este un contract comercial care se dorește a fi renegociat și suntem în mijlocul acestei renegocieri. Sperăm să le finalizăm cu succes aceste renegocieri și să finalizăm ultima parte din acest dosar", a declarat Adrian Tănase.
El a menționat că până la data de 8 septembrie BVB se află în cadrul aceleiași aplicații de autorizare, dar pentru acesta este necesară să furnizeze dovada că există continuitate. În cazul în care demersul este unul de succes piața derivatelor ar putea fi funcțională la începutul anului viitor.
La rându său, Ovidiu Petru, director general Piața de Capital în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a spus că se lucrează la documentație de peste un an și jumătate, iar proiectul intrase într-o fază finală de închidere a dosarului. În acest moment se negociază un acord comercial iar autoritatea nu intră în asemenea negocieri. De asemenea, el a subliniat că trebuie să se țină cont de schimbările legislative pe plan european, menționând Regulamentul privind infrastructura pieței europene (EMIR), care urmează să intre în vigioare.
Dacă dosarul este complet înaintea intrării în vigoare a EMIR 3 se va merge mai departe cu cererea, dar dacă revine ulterior, este posibil să fie nevoie de o ședință de colegiu împreună cu BNR și ESMA (European Securities and Markets Authority) pentru o analiză.
Piața fondurile deschise de investiții se află într-un moment foarte bun - numără aproape 670.000 de investitori - și se speră că pragul de un milion de investitori să fie atins cât mai repede, a transmis Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).
"Este clar că suntem într-o poză foarte bună. Ea a început să-și arate roadele de la începutul anului 2023, după schimbarea legisla'iei privind impozitarea. Dacă în 2022 ne uitam la Fidelis că ne ia din active, și ne lua bine pentru că aveau dobânzi foarte bune și impozit zero, iată că lucrurile s-au așezat, Fidelis a ajuns să fie generatorul de cea mai mare ofertă. Pe de altă parte, și fondurile de investiții, începând de anul trecut, au reușit să atragă noi investitori. Dacă anul trecut erau 10-11.000 de investitori pe lună, acum, în primele patru luni ale acestui an, media se apropie de 20.000 de investitori", a afirma Gustă.
Creșterea numărului de investitori a condus la avansul semnificativ al activelor fondurilor deschise de investiții.
"Spre exemplu, în luna aprilie a fost cea mai mare intrare de bani în fonduri din toate timpurile. Mă întreb cum ar arăta industria dacă n-ar mai exista Tezaur și ar fi doar Fidelis și câți investitori ar fi în piață în plus dacă toate proiectele legislative aminitite de domnul Ovidiu Petru ar fi în vigoare", a spus șeful AAF.
El crede că potențialul pieței de profil este foarte mare și că este posibil "să batem ținta de un milion de investitori în 2025".
"Realist vorbind, acum ținta este mai mare, sunt mulți bani în piață. Meritul aparține administratorilor de fonduri, în principal, dar și altor stakeholderi din piață, de la autorități până la ultimul investitori, care au adus încredere în fondurile de investiii", a arătat Gustă.
El a precizat că, la ora actuală, numărul de investitori se situează la circa 670.000, iar în luna aprilie a adus în fondurile de investitții intrări de au 643 milioane de lei.
"Cred că lucrurile se întâmplă într-un mod corect și sper ca trendul să se mențină și să atingem borna de un milion cât mai repede", a mai spus Gustă.
Asociația România pentru Relația cu Investitorii (ARIR) și-a pus amprenta în piața de capital în special prin intermediul indicatorului Vektor, care reprezintă în primul rând un ghidaj pentru companiile listate în ce înseamnă comunicarea cu investitorii, spune Daniela Șerban, președintele ARIR.
„Vektor înseamnă în primul rând așteptările investitorilor cu privire la companiile listate. Însă, acest progres e clar vizibil și vine împreună cu niște investitori mult mai sofisticați, cu o mai bună înțelegere a emitenților , cu o mai bună urmărire a companiilor listate și din ce în ce mai multe companii care vin spre bursă.
Am pornit cu 11 membri, avem peste 40 acum, din care 3 companii noi s-au alăturat de la începutul acestui an. Cel mai mult ne bucură că încep să vină și companii din piața AeRO care au luat foarte în serios comunicarea cu piața și prezența lor în piața de capital și, astfel, împreună vom contribui în continuare la această îmbunătățire a comunicării dintre companii și investitori”, spune aceasta.
Despre piața de capital locală, ea afirmă că „este într-o efervescență sănătoasă, pentru că filtrarea companiilor se face, există o masă tot mai mare de companii interesate de piața de capital”.
„Suntem într-o piață foarte bună. Chiar și IMM-urile vor să vină la bursă”, precizează Daniela Șerban.
În ultimii doi ani, ARIR s-a implicat și în a susține către legiuitori importanță scurtării perioadei majorărilor de capital și se așteaptă că în legea 24, care guvernează emitenții listați, să existe această modificare.
„Avem așteptarea să existe astfel de modificări care țin de scurtarea perioadei de exercitare a drepturilor de preemțiune și inversarea ordinii operațiunilor, astfel încât investitorii să primească mai repede acțiunile odată ce au dat banii, adică depozitarul central și obținerea certificatului de înregistrare de la ASF să fie primele operațiuni, nu ultimele. Și atunci, de la o durată medie de 4-6 luni să se scurteze semnificativ.
Solicitarea a venit din partea companiilor listate pentru că, mai ales în timpurile acestea foarte volatile, e important să închizi operațiunile repede și să nu stai blocat în aspecte administrative. Și, până la urmă, sunt modificări utile și necesare”, mai spune Daniela Șerban.
ARIR urmează să lanseze și un nou proiect – indicatorul Vektor pentru emitenții de obligațiuni.
„Vom lansa metodologia pentru emitenții de obligațiuni la solicitarea pieței”, subliniază aceasta.
Piața bursieră se află într-un moment de vârf, început anul trecut cu listarea Hidroelectrica, și tot mai mulți investitori ajung la bursă, explică și Cosmina Plaveti, directoare pentru zona de investment banking din Banca Comercială Română.
Bursa a crescut anul trecut cu 30%, impulsionată de listarea celei mai valoroase companii din sectorul energetic, cea mai importantă din istoria pieței de capital de la București. În 2024, BET a urcat cu încă 10%, la un nou maxim, și cu circa 50% în ultimele 12 luni.
„Piața este într-o perioadă absolut excepțională, se continuă trendul de anul trecut, când listarea Hidroelectrica a reprezentat un moment istoric pentru piața de capital din România și a dovedit o adâncime extraordinară a pieței de capital. Ne bucură să vedem că există un interes din ce în ce mai mare a companiilor locale de a veni pe bursa de la București”, spune Cosmina Plaveti, Managing Director Investment Banking, BCR.
Companiile își dau seama că atunci când ajung la un anumit nivel de creștere trebuie să recurgă și la alte modalități de finanțare pentru dezvoltare și că bursa este o soluție.
„E un moment de deschidere pentru companiile antreprenoriale și pentru investitori”, adaugă Plaveti.
Emisiunile de titluri de stat pentru populației au contribuit și ele la familiarizarea investitorilor retail cu piața de capital, arată Plaveti.
„Foarte mulți investitori au intrat pe piața de capital prin programul Fidelis și odată intrați încep să se uite și spre alte instrumente pentru diversificarea portofoliului”.
„Avem investitori recurenți în piața de capital, care se uită la acțiuni deja listate la BVB și avem investitori nou intrați în piața de capital, prin Fidelis, care o perioadă de timp au avut un comportament conservator, și se uitau doar în Fidelis și acum observăm că încep să se uite în zona de acțiuni. Sunt unii care au intrat pentru prima oară la Hidroelectrica, acum încep și la companiile de pe BET”, spune directoarea de investment banking a BCR.
Piața, brokerii așteaptă să devină funcțională noua Contraparte Centrală, care a avut câteva întârzieri, și după lansarea căreia BCR va veni cu niște produse pentru clientelă. Categoric este un potențial de business și pentru băncile comerciale, spune Plaveti.
„E foarte important să continuăm demersurile de creare de ofertă în piață, de diversificare a industriilor prezente la bursa de valori și de creștere a gradului de confort a companiilor antreprenoriale de a se deschide către bursă și de a înțelege care sunt beneficiile de dezvoltare sustenabilă prin piața de capital pentru companiile românești”, adaugă Plaveti.
Cu noua Contraparte Centrală, la bursă vor fi disponibile produse derivate, precum vânzările în lipsă și tranzacțiile în marjă.
Alexandru Ilișie, directorul de investiții al OTP Asset Management, explică însă cât de important este pentru o companie listată să aibă o acțiune lichidă la Bursă, dincolo de cifrele financiare: dacă nu are lichiditate, nu putem să investim în ea. Piața este însă într-un moment foarte bun în această perioadă, inclusiv din punct de vedere al rulajelor, sumele investite au crescut și companiile listate comunică mai bine, adaugă el.
„Ce ne place e să vedem lichiditate, pe lângă indicatori financiari buni. Pe lângă lichiditate, compania ar trebui acoperită cu rapoarte de analiză, chiar plătite de companie”, explică Ilișie despre ce urmărește OTP Asset Management atunci când face investiții la bursă.
Chiar dacă rapoartele de analiză susțin achiziția unei acțiuni, managerii de fonduri se întorc tot la existența lichidității.
„Avem o obligație legală atunci când un investitor vrea să retragă din unul din fondurile noastre să-i virăm banii în 10 zile. Putem să vedem o companie bună, care nu are lichiditate, și să nu putem să investim în ea. Lichiditatea poate să transforme o companie bună într-o acțiune bună”, adaugă directorul de investiții al OTP Asset Management.
Faptul că există tranzacții multe zilnice pe companiile mari face ca acestea să fie cele mai atractive pentru invstitori, adaugă el.
Poza lichidității s-a îmbunătățit la Bursa de la București în ultimii ani.
„Pe piața locală de capital suntem într-un moment foarte bun. Nivelul de lichiditate este foarte ridicat comparativ cu perioada anterioară”, adaugă Ilișie.
Ilișie povestește cum în timpul crizei din 2008, când voia să vândă nu găsea niciun cumpărător cu zilele pe unele acțiuni, în timp ce în 2020, chiar dacă piața a fost puternic lovită de șocul pandemiei, au fost investitori la cumpărare.
„Vedem companiile listate mult mai deschise în a prezenta planurile. Am dori să vedem mai mult forward looking din partea lor, dacă ar putea să prezinte”, spune Ilișie.
Deja o parte din companii își publică pe site-uri transcrierile ședințelor, unele încep să prezinte datele financiare în excel, ceea ce ajută analiștii, spune directorul de investiții al OTP, care adaugă și că investitorii sunt dispuși să plătească o primă pentru achiziția acțiunilor companiilor care comunică mai mult cu investitorii.
„În ultimii 10 ani și piața de fonduri de investiți și capitalizarea bursieră au crescut enorm. În urmă cu 10 ani, fondurile de acțiuni pe piața locală aveau undeva la 500 de milioane de lei, acum fondurile deschide de investiții pe piața locală au undeva la 4,7 miliarde de lei. Au crescut de aproape 8 ori. Asta cumva vine din această comunicare. Și noi ca investitori putem să înțelegem mai mult compania, investitorii de retail pot să înțeleagă mai mult compania”, spune el.
Ilișie mai explică și cum au fost cazuri în trecut când administratorul nu a vândut toată expunerea pe o companie, deși piața mergea în jos, pentru că avea încredere în structura de conducere a companiei. Un astfel de exemplu este Sphera (cu francizele KFC, Pizza Hut, Taco Bell), care a fost în industria cea mai afectată de restricțiile din pandemie.
TeraPlast Bistrița urmărește diversificarea business-urilor, atât ca tipuri de activități, cât și din punct de vedere geografic, pentru a-și reduce expunerea la fluctuațiile mari ale segmentului de infrastructură, unde ciclicitatea este accentuată, spune directorul general al grupului, Alexandru Stânean.
“Dorim să avem o creștere mai consistentă și mai liniară, motiv pentru care business-ul de infrastructură, care funcționează în valuri, nu ne ajută. Ăsta este motivul pentru care vrem să ne diversificăm, nu facem diversificare de dragul diversificării”, a transmis directorul.
Piața din România reprezintă în prezent, pentru TeraPlast, 80% din vânzări.
Pe termen lung, datele indică o creștere solidă a pieței, dar cu fluctuații mari de la an la an.
“În ultimii 2 ani am avut și trimestre foarte bune, cum a fost primul trimestru din anul acesta, și ultimele trimestre de anul trecut, dar am avut și trimestre mai puțin bune, cum au fost începutul anului trecut sau sfârșitul anului 2022. Lucrul acesta a îngrijorat evident investitorii, reflectat inclusiv de cotația acțiunilor”, detaliază Stânean.
Astfel încât TeraPlast vizează acum o puternică extindere regională și se uită la noi ținte de achiziții în străinătate.
În România, segmentul clădirilor rezidențiale nu performează ca în urmă cu 2 sau 3 ani, cu un blocaj la nivelul autorizațiilor și o încetinire a vânzărilor ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor, dar pe zona de infrastructură, în special apă-canal-gaz, unde TeraPlast are o expunere ridicată, are performanțe mari de circa 12 luni și chiar o tendință de accelerare.
“Suntem în sfârșit pe un trend foarte bun. România are de investit 20 miliarde de euro în lucrări de genul ăsta pentru a conforma directivei europene a apei, avem de adus gaze în peste 70% din locuințele din România care nu sunt conectate. În sfârșit se lucrează, vorbim despre un boom al pieței”, a arătat CEO-ul TeraPlast.
El a notat că piața de capital diferă fundamamental față de acum 15 ani, când s-a listat compania, dar TeraPlast nu a profitat de prezența pe piață până acum, cu excepția IPO-ului.
TeraPlast cere acționarilor, într-o adunare generală convocată pentru 27 iunie, sprijin pentru următorul ciclu de creștere, printr-o majorare de capital ale cărei fundamente urmează să fie stabilite de CA.
Grupul, cel mai mare procesator de polimeri din Europa de Sud – Est, a anunțat recent că și-a propus să devină liderul pieței pe piața din Ungaria, unde a cumpărat cele două fabrici ale grupului austriac Freiler, și caută noi achiziții în Europa de Est, cel puțin o tranzacție fiind posibilă până la finele anului.
Listarea pe piața de capital, în 2017, a însemnat o bornă importantă în dezvoltarea Sphera Franchise Group, compania care operează lanțurile de restaurante KFC, Pizza Hut și Taco Bell, spune Valentin Budeș, CFO-ul grupului.
Mai exact, listarea a ajutat grupul să aibă o viziune mai clară asupra amplitudinii și potențialului de dezvoltare al businessului. Astfel, în cei 7 ani de la listarea pe bursă, Sphera Franchise Group și majorat veniturile de 2,5 ori, iar rețeaua de restaurante cu peste 40%.
„Suntem cel mai mare grup din industria de food service din România și avem prezență în 3 geografii - România, Republica Moldova și Italia, unde operăm cele 3 branduri. Performanțele pe care le-am realizat în ultima perioadă au fost istorice din punct de vedere al profitabilității și vânzărilor. Piața de capital, pe lângă toate beneficiile clasice pe care le oferă, te pune și în lumina reflectoarelor, lucru care vine și cu părți bune, dar și cu un standard crescut de transparență și comunicare”, spune Valentin Budeș.
El adaugă că dezvoltarea a fost, este și va rămâne în continuare parte din filozofia grupului.
„Construim în mod constant noi restaurante, potențialul e unul foarte mare, încercăm să-l adresăm, înțelegem avantajul și beneficiile pe care ni le aduc o dezvoltare continuă, de aceea, nici măcar în perioada pandemiei noi nu am întrerupt planul de dezvoltare și am continuat să construim restaurante.
Pentru anul acesta avem un număr de 6 restaurante planificate să fie deschise, 3 dintre ele sunt deja deschise, iar spre sfârșitul lunii iulie sperăm să fie operațional și cel de-al patrulea la Sinaia. Pe lângă aceste 6 restaurante planificate conform bugetului pentru 2024, ne uităm și la alte oportunități și, în măsura în care identificăm în Republica Moldova și Italia, nu o să ezităm să aprobăm business case-ul și să avem deschideri și în aceste țări”, precizează CFO-ul Sphera Franchise Group.
Pe lângă KFC, care deja are o pondere semnificativă la nivel național, oportunități de dezvoltare majore există și pentru brandul Taco Bell.
„Potențialul e de cel puțin dublare în România, iar avantajul enorm pe care îl are acest brand este că trezește o popularitate foarte mare în rândul tinerilor, ceea ce ne ajută ca și motor de creștere pentru perioadele viitoare. Ei au fost mai curajoși, dar și alte generații încearcă produsele noastre și avem feedback-uri foarte bune. Creștem brandul odată cu consumatorii noștri”, mai spune Valentin Budeș.
CFO-ul ROCA Industry, Valentin Albu, spune că este dificil pentru holdingul de materiale de construcții să mențină în 2024 ritmul de extindere a portofoliului înregistrat în primii 3 ani de la lansare, respectiv 3 noi companii în fiecare an.
“De obicei, investitorii ne întreabă când va fi următoarea tranzacție. Noi ne-am propus inițial ca în fiecare an să facem 3 tranzacții pe an. În primii 3 ani asta ne-a reușit, acum este destul de dificil de îndeplinit, pentru că tot contextul este unul dificil. Ce le promitem este că întotdeauna vom încerca să le oferim și să obținem cele mai bune negocieri cu companii care sunt în buy planul nostru, să le structurăm atât de bine încât să aibă un upside încă de la intrarea în portofoliul nostru”, a afirmat Albu.
El a adăugat că deși s-a contractat piața rezidențială, căreia se adresează cele mai multe dintre produsele holdingului, ROCA Industry a avut în primul trimestru o creștere a EBITDA de peste 60% și a afacerilor de 5,6%, ceea ce arată că optimizările făcute în companii încă de la intrarea în portofoliu au dat rezultate.
După preluarea de către ROCA, companiile trec printr-un proces transformațional, în mai multe etape, de la stabilirea unei echipe de management și diversificarea canalelor de distribuție și a producției la scalare, atât organic (prin investiții în utilaje noi, extinderea portofoliului și acces la noi piețe, inclusiv export) cât și prin fuziuni și achiziții.
ROCA Industry încearcă să-și reducă expunerea la segmentul rezidențial și să dezvolte produse destinate sectorului de infrastructură mare.
“Avem în plan – în strategia pe anul acesta, dar și pe termen mediu și lung - să identificăm acele tehnologii care ne pot ajuta să intrăm pe această piață și să ne diversificăm canalele de distribuție și implicit produsele, ca să putem să micșorăm dependența de zona rezidențială. Suplimentar, în zona de materiale de construcție și subsectoarele în care noi activăm există o sezonalitate a busines-ului – primul și ultimul trimestru sunt mai scăzute din perspectiva vânzărilor. Și atunci ne ducem către alte zone, în care această sezonalitate poate fi mitigată, poate fi așezată, și exportul sau piețele noi constituie o variantă importantă în a adresa acest aspect”, detaliază Albu.
BICO Industries, de exemplu, unul dintre cei mai mari trei producători de plasă din fibră de sticlă la nivel european, a cumpărat anul trecut o companie din Lituania, pentru a avea o prezență cât mai bună pe piețele vest-europene.
Albu a remarcat, de asemenea, o temperare a creșterii prețului la materii prime, dar nu la toate – de exemplu producătorul de cabluri Electroplast din Bistrița se confruntă de la începutul anului cu o creștere constantă a prețului cuprului, ajuns acum la circa 10.000 de dolari tona. Sunt analiști care spun că prețul poate ajunge la 40.000 de euro tona, ceea ce este enorm, completează CFO-ul ROCA Industry.
ROCA Industry, primul holding industrial din România, specializat în materiale de construcții, listat pe piața principală BVB sub simbolul ROC1, a înregistrat în primul trimestru al anului o cifră de afaceri la nivel cumulat de 141,5 milioane de RON, conform raportului aferent primelor trei luni din 2024. Veniturile cumulate la nivelul companiilor productive din holding sunt în creștere cu 5,6% față de T1 2023, în condițiile unei piețe a materialelor de constructii aflată în scădere.
ROCA Industry deține, direct și indirect, un număr de 9 jucători semnificativi din domeniul construcțiilor: BICO Industries (primul și cel mai mare producător național de plasă din fibră de sticlă și singurul producător autohton de armături din fibră de sticlă), EVOLOR (unul dintre cei mai mari jucători din industria de producție de vopsele și lacuri), ECO EURO DOORS (cel mai mare producător român de uși destinate construcțiilor rezidențiale), WORKSHOP DOORS (al doilea cel mai mare producător român de uși destinate construcțiilor rezidentiale), DIAL (producător de produse din fir metalic), ELECTROPLAST (unul dintre cei mai importanți producători de cabluri electrice), precum și producătorii de fibră de sticlă Terra, Europlas și Iranga, prin intermediul BICO Industries.
