Președintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, spune că pachetele minoritare ale societăților profitabile de stat nu vor mai fi vândute, ci incluse într-un fond suveran.
O strategie asupra căreia clasa politică a convenit încă de acum mai bine de 10 ani, cea a listării pe bursă a pachetelor minoritare la societățile strategice de stat, ar putea fi abandonată începând de anul viitor, în cazul în care Partidul Social Democrat ar câștiga alegerile parlamentare de peste 2 luni. Președintele PSD, Liviu Dragnea, optează mai degrabă, prin programul de guvernare, pentru păstrarea în întregime a acțiunilor și includerea societăților într-un fond suveran.
Aceasta în contextul în care Guvernul Cioloș și-a exprimat intenția de a vinde pachete minoritare la societăți precum Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Compania Națională Aeroporturi București, CNAPM Constanța și Salrom.
CITEȘTE ȘI Partidele s-au pus de acord pe conversia creditelor în franci la cursul de la data acordării. Dragnea, PSD: Îndreptăm o nedreptate PSD ar urma însă să nu mai vândă pachete minoritare, iar societățile să fie incluse într.-un fond suveran după model norvegian sau polonez din ale cărui dividende să fie susținută dezvoltarea României, spune președintele social-democrat. În programul economic al partidului sunt menționate de altfel venituri cumulate totale la buget aduse de „Fondul suveran de dezvoltare și investiții” de 15 miliarde lei, până în anul 2020.
Valorile pentru fondul cu plasamente în producție și servicii ar urma să fie de 10 miliarde lei în anul 2018, 18 miliarde lei în anul 2019 și 22 miliarde lei în 2020, cum poate fi văzut AICI.
Ideea fondului suveran a fost cel mai intens vehiculată în ultimii de actualul vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) Mircea Ursache, care ocupă poziția la reglementatorul pieței fiind propus chiar de către PSD.
Autoritățile abia conveniseră că listările vor continua
Totuși, Ursache este adeptul listărilor pachetelor minoritare ale companiilor de stat la bursă. Nu mai departe de jumătatea lunii trecute, el declara că statul își menține strategia de a vinde câte 20-25% din companii unde este majoritar și cita discuții din cadrul grupului de lucru al proiectului „România competitivă” din care, alături de reprezentanți guvernamentali, mai fac parte și supraveghetorii principali ai piețelor financiare, Banca Națională a României și ASF.
Vicepreședintele Autorității menționa că a fost convenită vânzarea a 20-25% din titlurile deținute la companiile Hidroelectrica, CEC Bank și Telekom România și derularea unei oferte secundare la OMV Petrom.
Pe de altă parte, participațiile trebuie transferate de la ministere pentru a fi ținute „într-o singură mână”. „Așa e în toată Europa”, declara Ursache menționând utilitatea unui fond suveran.
Cât de util este un fond suveran?
Ironia sorții face ca acest proiect să prindă contur tocmai într-un răstimp în care etalonul în materie, Fondul cu active în administrare de 885 miliarde dolari al Norvegiei, dezinvestește, cum poate fi văzut AICI.
Anul viitor ar urma să fie al 2-lea an consecutiv cu retrageri nete, suma pe care Guvernul de la Oslo vrea să o ia la buget ridicându-se 121 miliarde coroane norvegiene (15 miliarde dolari).
România nu dispune de resurse naturale care să fie diversificate, principiul existenței fondurilor suverane., dacă ținem cont că 7 dintre primele 10 fonduri suverane din lume sunt legate de producția petrolieră a unor țări bogate în zăcăminte de țiței, respectiv Emiratele Unite, Arabia, Saudită, Kuweit, Qatar, Kazahstan și Rusia. Cel mai mare fond suveran din lume, cu active în valoare de 1,46 trilioane dolari îi aparține Chinei, țara care stă și pe o rezervă internațională impresionantă.
Statutul de piață emergentă al BVB depinde de listările de stat
O întoarcere de către PSD a unei decizii vechi de mai bine de 10 ani a clasei politice și care a început prin aducerea la BVB a acțiunilor Transelectrica în 2006 o secvență a listărilor la bursă pune în pericol obținerea statutului de piață emergentă pentru piața locală de capital.
În absența unor companii private de anvergură, Bursa de Valori București depinde ca statul să aducă în ring cel puțin Hidroelectrica pentru a îndeplini și criteriul de capitalizare și free-float pentru cele mai lichide companii cerut de Morgan Stanley pentru includerea pieței la categoria MSCI Emerging Markets.
La finele lunii trecute, compania de evaluare financiară internațională FTSE a inclus bursa locală pe lista de monitorizare pentru acordarea statutului de piață emergentă. Caracterizând decizia societății londoneze ca echivalentul unui penalty primit de România în minutul 95, președintele BVB Lucian Anghel afirma că piața ar avea nevoie de o listare a unui pachet de 22-23% din acțiunile Hidroelectrica, alături de vânzarea de către FP a unui pachet de minimum 4% din titlurile OMV Petrom. „Criteriile calitative și o mare parte din criteriile cantitative au fost îndeplinite. Ne lipsesc aceste 2 tranzacții”, mai spunea el.
Lui Ponta îi pare rău că nu a pus pe bursă încă și mai mult
Declarația lui Dragnea vine în contradicție și cu punctul de vedere al fostului premier Victor Ponta, teoretic însărcinat cu realizarea programului economic al PSD. Acum mai puțin de 2 săptămâni, acesta afirmase că bursa va fi folosită de stat pentru finanțarea companiilor și transparentizarea lor.
Este o idee pe care a apărat-o recent în Serbia, unde a fost invitat să vorbească în fața reprezentanților autorităților. I-a surprins pe aceștia – conform afirmațiilor proprii – când le-a spus că trebuie să deschidă piața de capital. A afirmat că el a făcut-o în calitate de premier și că ar fi trebuit să facă încă și mai mult în această direcție.
CITEȘTE ȘI Poante cu Victor Ponta la bursă Deși spunea că nu va fi parte în noul guvern, Ponta miza că în anul 2017 vor fi listate Hidroelectrica, Aeroporturi București – care „se sufocă fără investiții” – și Portul Constanța. Mandatul său de premier a fost cel al celor mai mari exerciții de piață derulate de stat. În intervalul septembrie 2013 – iunie 2014 au fost listate Nuclearelectrica (SNN), suma obținută de companie fiind de 312,4 milioane lei (69,8 milioane euro), Romgaz Mediaș (SNG) pentrz care statul a încasat 1,7 miliarde lei (382,8 milioane euro) și Electrica, prima privatizare prin bursă a unui pachet majoritar de 51% care a costat 1,95 miliarde lei (444,3 milioane euro).
Unde este puntea între Cioloș și Dragnea
Paradoxal, viziunea afișată ieri de Dragnea se suprapune mai degrabă cu cea a actualului ministru al Energiei din Cabinetul tehnocrat al lui Cioloș pe care ieri la avertizat să nu inițieze demersuri pentru noi listări. Vlad Grigorescu afirmase la finele lunii ianuarie că deși guvernul din care face parte va continua strategia vânzării pachetelor minoritare la companii în proprietate de stat, personal are propriile îndoieli.
El a lansat întrebarea dacă este bine ca la București să avem "Bursa companiilor de stat". "Te întrebi de ce unii delistează, iar noi listăm. Nu a existat dezbaterea de ce unii pleacă și alții vin", a spus Grigorescu.
