Nu mai puțin de echivalentul a 15 miliarde dolari vor fi retrași din fondul suveran al Norvegiei din guvernul din această țară, cu scopul de suplini deficitul bugetar de 8% din PIB.
Norvegia vinde din casă pentru a-și susține cheltuielile de zi cu zi. Guvernul și-a dezvăluit planurile de a retrage 121 miliarde coroane norvegiene (15 miliarde dolari) din fondul suveran care are active de 890 miliarde dolari. Este al 2-lea an cu retrageri nete, în contextul în care țara are de acoperit un deficit bugetar de 8% din produsul intern brut.
Chiar și politicienii sunt temători că poate totuși retrag mulți prea bani din fondul pentru vremuri negre al țării. „Ce mă îngrijorează este ritmul enorm al retragerilor”, a declarat, potrivit Bloomberg, Torstein Tvedt Solberg, membru în Parlament unde face parte din comisia de finanțe și muncă.
Pentru partidul de opoziție nivelul care ar atrage semnalul de alarmă este acela în care retragerile s-ar ridica la 150-200 miliarde corioane norvegiene, cu 25% sau chiar 2 treimi mai mult decât suma anunțată de guvern. „Cu ritmul pe care îl vedem acum, ne apropiem rapid de nivelul critic”, mai spune Tvedt Solberg.
Fondul a fost creat în anii ’90 și a fost alimentat cu veniturile Norvegiei din redevențele exploatărilor pentru zăcămintele petroliere din Marea Nordului. Ideea acestuia era ca atunci când rezervele de țiței ale țării se vor fi împuținat, el să susțină pe mai departe cheltuielile guvernamentale și bunăstarea națiunii.
În contextul scăderii dobânzilor, în prezent fondul suveran al Norvegiei colectează mai puțin din dividende, cupoane ale obligațiunilor și venituri din operarea unor proprietăți imobiliare decât au scăzut veniturile bugetare ale țării din sectorul petrolier într-un context de prețuri scăzute ale țițeiului.
Care sunt motivațiile dezinvestirii
Egil Matsen, guvernator adjunct al băncii centrale a Norvegiei, și supraveghetor al fondului, declarase în august că retragerile sunt relevante pentru felul în care administratorii săi percep capacitatea acestuia de a suporta riscurile din piețele hârtiilor de valoare. „Să spunem că avem un declin în piețele de equities și aceste randamente sunt parte ale finanțării guvernamentale; vrem ca aceste variații din piețele financiare internaționale să aibă un impact direct asupra politicii fiscale?”
Ministrul de finanțe Siv Jensen a respins, la rândul său criticile, spunând că administrația sa utilizează fondul în scopul pentru care a fost creat. Potrivit unei reguli de politică fiscală, guvernului îi este permis să folosească venituri petroliere în echivalent a 4% din activele fondului. Propunerea de buget prevede o utilizare de 3% din fond.
Tare ca piatra
Argumentul oficialului guvernamental este că acum piața petrolului traversează o perioadă expcepțională și este normal ca fondul pentru vremuri grele să fie accesat. „Acum ne aflăm într-o situație excepțională, loviți de cel mai mare șoc al prețului petrolului din ultimii 30 de ani și ar fi o nebunie să nu avem o politică fiscală expansionistă”, a declarat Jensen. El a respins, totodată ideea că fondul ar fi vulnerabil: „Este tare ca piatra.”
Randamentul din ultimii 10 ani ale fondului este în medie de 3,44%, astfel încât retrageri în echivalent de 4% nu ar forța în momentul de față vânzări sau lichidări de dețineri ale entității, spun administratorii fondului. Veniturile din dividende, dobânzi la instrumentele cu venit fix și din plasamentele imobiliare sunt estimate a se ridica anul viitor la 207,50 miliarda coroane norvegiene, cu 71% mai mult decât suma preconizată a fi retrasă de guvern.
Trond Grande, șef executiv adjunct al fondului, spune că un nivel al retragerii precum cel de 30 miliarde coroane norvegiene precum cel de săptămâna trecută nu ar trebui să le afecteze strategiile investiționale.
Tvedt Solberg vede însă costuri ale retragerilor. Operarea fondului a fost optimă atâta vreme cât avea fluxuri pozitive de capital pentru a face plasamentele. De vreme ce va trebui să vândă ca să cumpere altceva, noua fază de management va presupune costuri în creștere și câștiuguri mai mici.