Informațiile contradictorii și amânarea unei rezoluții privind fondurile de pensii de la Pilonul II, fluctuațiile majore induse de proiectul privind plafonarea prețului gazelor naturale și furtuna declarațiilor privind Digi Communications au lăsat urme pe bursă. Actorii din piață vorbesc despre „pagubele colaterale” și încearcă să le digere, dar vor pe cât posibil ca factorii de incertitudini să fie eliminați. „Ne dorim o piață în care zgomotul politic să fie din ce în ce mai mic”, spune Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori București.
Vânzări importante pe bursă au survenit atunci când, în aprilie-mai, investitorii au fost puternic bântuiți de fantoma desființării fondurilor de pensii. Oscilații puternice de la o zi la alta pe acțiunile Romgaz Mediaș (SNG) și OMV Petrom (SNP) când Guvernul a avansat spre dezbatere publică și apoi a retras, la jumătatea lunii iulie, o propunere de plafonare a prețului gazelor naturale. Finalmente, declarații punctuale legate de un emitent, Digi Communications (DIGI), au apăsat titlurile încă și mai mult pentru o țintuire a lor în minimele atinse în piață.
Pe bursă deja investitorii iau act că traversăm o etapă de incertitudine de tip politic. „Nu place investitorilor. Nu place nimănui”, a declarat pentru Profit.ro Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori București. „Ne trebuie certitudine de tip politic și ne uităm cu speranță în viitor ca acest zgomot politic să se diminueze semnificativ.”
CITEȘTE ȘI Franklin Templeton, compania care are în administrare Fondul Proprietatea, și-a majorat la 8,5% expunerea pe acțiunile Purcari. Este o deținere apropiată de cea a celebrei familii de bancheri suedezi WallenbergOvidiu Dumitrescu este director general adjunct la casa de brokeraj TradeVille, cea mai vizibilă pe segmentul retail, și spune că afirmațiile surprinzătoare din punct de vedere politic și efectul pe care acestea le au asupra cotațiilor deja sunt trecute la capitolul „pagubelor colaterale”. Este ceva care nu este singular în piața românească. Pe bursa americană, evoluția cotațiilor pe mai mulți emitenți sunt influențate de postările pe contul de Twitter de către președintele american Donald Trump. Acțiunile scad, apoi nu nuanțează și cotațiile cresc la loc.
Tănase, care înainte de a ocupa poziția de șef executiv al BVB a avut o carieră relevantă în administrarea activelor financiară, spune că este de dorit ca analiștii și investitorii să aibă de analizat numai riscurile economice, acolo unde au expertiză. „Incertitudinea politică este foarte greu de măsurat și nu place deloc investitorilor într-o piață, indiferent de tipul lor, individuali sau instituționali.”
„Mă uit la grafice și încerc să ignor zgomotul”
Gabriel este investitor cu experiență mare la Bursa de Valori București și ne explică modalitatea prin care încearcă să navigheze peste momentele neprevăzute induse din zona politică. Paradoxal, ignorându-le... „Mă uit la grafice”, zice. „Tratez ca zgomot și încerc să îl ignor”, continuă el afirmând că tranzacționează în sensul trendului principal așa cum acesta este indicat de formațiunile tehnice care apar pe grafice.
La Forumul Investitorilor Individuali desfășurat în luna iunie la București, Dan Rusu, Head of Research la Banca Transilvania, prezenta o recomandare în aceeași direcție. Oferind exemple de la evenimente majore precum atentate teroriste, asasinate politice și cataclisme naturale, se vede că impulsul inițial dat de știre a fost amendat rapid de piață, iar cotațiile au reluat mișcarea în sensul trendului.
Cu Pilonul II, la psihiatru
La BVB, o secvență de scăderi a fost antrenată în de la sfârșitul lunii aprilie până în prima parte a verii de informațiile negative sau contradictorii cu privire la fondurile de pensii. Riscul ca acestea să fie reduse întru irelevanță prin micșorarea contribuțiilor sau o ajustare drastică a schemei au indus temeri suplimentare în piață.
„Se încadrează la elementele de incertitudine de tip politic. Acestea sunt foarte greu de cuantificat de orice analist financiar”, spune Tănase, el însuși timp de 8 ani fost manager al portofoliului fondurilor de pensii ING și NN Pensii.
„Foarte proaste”, spune despre efecte George, broker cu experiență îndelungată la Bursa de Valori București. Completează că, deși ideal ar fi din punctul de vedere al pieței ca Guvernul „să nu se atingă” de Pilonul II, în momentul de față ar fi preferat să fie adoptată orice decizie, oricare ar fi aceasta, numai să nu fie prelungită incertitudinea. Aceasta îi face pe investitori să prelungească etapă de indecizie, iar aceasta gripează piața.
Uite gazul!, nu e gazul... la preț plafonat
Un alt moment care a creat confuzie pe bursă a fost generat tot de autorități. Publicarea spre dezbaterea publică pe portalului Ministerului Finanțelor Publice a unui proiect de act normativ care prevedea plafonarea prețului gazelor naturale la nivelul de 55 lei/MWh, la un nivel inferior celui liberalizării piețelor gazelor din prima parte a anului trecut a antrenat scăderi consistente pe acțiunile principalilor producători de gaze naturale, Romgaz Mediaș și OMV Petrom.
Ulterior, sub presiunea vânzărilor, proiectul a fost retras, iar ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici a afirmat că propunerea va fi reluată atunci când piața va fi pregătită, fie și peste ani. Cotațiile și-au revenit ulterior, însă mișcările au antrenat volume importante.
Florin are aproape 15 ani de experiență la BVB și este nedumerit dacă astfel de mișcări sunt antrenate de incomentență sau sunt făcute special. Volumele mari realizate în acest caz îi stârnesc suspiciuni. „Erau investitori care aveau banii pregătiți. Este dubios. Le iau ca pe o încercare de manipulare a pieței.” Personal spune că nu a fost afectat întrucât nu avea expunere pe respectivele acțiuni, dar mulți investitori au rămas cu un gust amar după ce au vândut panicați, pentru ca apoi cotația să ricoșeze spre punctul de plecare. „Unii sunt avantajați. Nu e corect...”, mai spune Florin.
Tănase își amintește de perioada când era manager de fond: „Prima reacție este să nu mai faci nimic...” Este decizia rațională pentru că este un factor de incertitudine pe care nu îl poți măsura. Atunci, volumele se reduc, în consecință, pe măsură pe investitorii se tem să ia poziții. „Lichiditatea în momentul de față suferă și din cauza acestor evenimente”, spune directorul Bursei.
Declarații despre „acțiuni toxice” care riscă „să se ducă cu 25% în cap”
Un nou moment a venit la jumătatea lunii august când Darius Vâlcov, cel care veghează la implementarea programului de guvernare al majorității la putere, a făcut declarații foarte grave la adresa operațiunilor Digi Communications și a circumstanțelor în care fondurile de pensii de la Pilonul II au realizat plasamente în cadrul ofertei publice de listare derulată în mai 2017.
Vâlcov, consilier economic al premierului, caracterizase drept „toxice” acțiunile Digi despre care în iulie spunea că „trendul este să se ducă încă 25% în cap”. El acuza că acțiunile au fost cumpărate supraevaluate la prețul de 40,00 lei/acțiune, grație inclusiv a unui „cartel” format din 5 fonduri de pensii care au cumpărat titluri ale companiei care deține operatorul telecom RCS&RDS, cu impact negativ asupra valorii contribuabililor la fondurile de pensii.
„Sunt tot felul de intervenții politice și toate se încadrează la această categorie de risc politic”, spune Tănase. „Ne dorim o piață în care zgomotul politic să fie din ce în ce mai mic”, a conchis directorul general al Bursei de Valori București.