Fondul cu plasamente pe piața aurului iFond Gold, lansat în urmă cu cinci ani de Intercapital Invest, și-a încetat activitatea cu o valoare a activului net de numai 13% din cea inițială. Împotmolirea proiectului Roșia Montană este cauza principală ale acestui eșec de la BVB.
Fundătura în care se găsește proiectul de la Roșia Montană a adus primele pierderi și în sistemul financiar românesc. Poate puțini știu, dar investitorii care credeau în acest proiect puteau realiza un plasament indirect la Bursă, cumpărând acțiuni ale unui fond lansat în decembrie 2010.
iFond Gold (IFG) s-a retras, ieri, de la tranzacționare în deplin anonimat, după ce, în ultimele săptămâni, unitatea de fond se tranzacționa la 11% din valoarea sa nominală. 3,37 milioane lei a pulverizat fondul în cei cinci de ani de existență până la atingerea maturității în aceste zile. Nu este mult, dar pentru fiecare investitor în parte pierderile au fost catastrofale.
Activul net a scăzut cu 87,05%, la o valoare cu puțin peste 519.000 de lei, față de la nivelul de 3,89 milioane lei din luna listării. Dincolo de timing-ul neinspirat al unor tranzacții, această hemoragie de avuție se datorează în principal plasamentelor pe companii miniere periferice având în proiect deschiderea unor operațiuni miniere la zăcăminte de aur și care nu au mai fost duse la capăt.
Dintre acestea, cea mai mare notorietate a avut-o proiectul de la Roșia Montană a cărui îngropare în cei cinci ani a adus pierderi majore iFond Gold, entitate lansată într-un răstimp în care cotația aurului escalada din maxime în maxime.
Reprezentanții Intercapital Invest, cei care au lansat fondul, au anunțat încă de la început că, așa cum iFond Financial a fost demarat pentru a asigura investitorilor expunere pe Fondul Proprietatea, încă nelistat, la fel iFond Gold urmărea să oferere investitorilor din România posibilitatea de a realiza un plasament pe compania care deține indirect concesiunea zăcământului aurifer de la Roșia Montană.
Gabriel Resources, listată pe Bursa de la Toronto cu simbolul GBU, deținătoarea societății românești Roșia Montană Gold Corporation, reprezenta în decembrie 2010 nu mai puțin de 38,2% din activul net al iFond Gold, conform raportării fondului către site-ul Bursei. Achizițiile de acțiuni ale companiei miniere canadiene care-și leagă numele de Roșia Montană s-au realizat, însă, în zona maximelor de 7-8 dolari canadieni pe unitate, indicate și de graficul atașat.
Nu a fost un plasament reușit. Prăbușirea cotației cu 75% a distrus portofoliul iFond Gold exact prin căderea valorii plasamentului în titlurile Gabriel Resources. În martie 2012 acestea mai reprezentau 30,44% din activul net, iar în aprilie 2012 căzuse la 20,88% din totalul deținerilor fondului.
Încercarea de resuscitare a proiectului de la Roșia Montană la începutul toamnei lui 2013, prin promvarea unei inițiative guvernamentale, s-a lovit de protestele din stradă, iar cotația s-a prăbușit sub nivelul de un dolar canadian pe unitate.
Vânzări "frizerești" în timpul protestelor de stradă
Este momentul în care administratorii iFond Gold capitulează și vând în septembrie 2013, la un preț de 0,5846 dolari canadieni pe unitate, 22.000 de acțiuni Gabriel Resources pentru care plătiseră de 10 ori mai mult cu aproape trei ani înainte .
"Au vândut ca frizerii!", declara atunci Victor Savu, investitor cu plasament în iFond Gold. După ce au acceptat o pierdere de peste cinci dolari canadieni, au făcut o vânzare în speranța de a salva 20 de cenți. "Incompetenți. Ăsta e cuvântul care probabil spune cel mai mult", mai spunea acesta.
Investitorii de pe bursa canadiană văd în Roșia Montană un proiect mort
S-a dovedit a fi, într-adevăr, o vânzare în minime locale, acțiunea Gabriel Resources revenind până la finalul anului deasupra reperului de un dolar canadian pe unitate. Totuși, niciodată compania care deține concesiunea de la Roșia Montană nu avea să revină. Dimpotrivă, din maniera în care aceasta se tranzacționează pe Bursa de la Toronto, mai degrabă pare că investitorii și-au pierdut cu totul încrederea că operațiunile de exploatare vor demara vreodată.
Astăzi, acțiunile se situează marginal peste reperul de 0,14 dolari canadieni pe unitate, o prăbușire de 98% față de nivelul la care au fost achiziționate la sfârșitul anului 2010 de iFond Gold.
Dacă lichidau fondul de acum doi ani era mai bine
Cererile de răscumpărare pentru sumele rămase vor fi centralizate de emitent în perioada 10-24 decembrie. Fondul se închide la maturitate, deși niciodată nu a fost o poveste de succes. În fiecare din primele 11 trimestre, acesta a înregistrat pierderi și a subperformat chiar și în anul 2011, foarte bun pentru piața aurului în ansamblul ei.
Încă din noiembrie, Savu, investitor cu aproape 20 de ani experiență pe piața de capital românească, recomanda închiderea fondului și distribuirea banilor acționarilor. Lansat cu valoare mică, un fond "de orgoliu" care să demonstreze profesionalismul celor de la Intercapital Invest, nu și-a atins obiectivul. Devenită o acțiune total ilichidă până la final (de cele mai multe ori cu numai o tranzacție sau două pe zi echivalentă cu două-trei sute de lei), aceasta mai bine ar fi fost răscumpărată.
Afirmația de atunci a acționarului părea forțată, una cauzată de supărarea pierderilor suferite, însă, post-factum, vedem că recomandarea era bună. Atunci, fondul avea încă un activ de aproape un milion de lei, care în răstimpul de doi ani de zile a fost înjumătățit de devalorizarea și a altor dețineri la companii miniere periferice.
Blestemul aurului a fost puternic la BVB, iar proiectul Roșia Montană nu a izbutit să fie o poveste de succes pe piața bursieră nici aici, nici în Canada. Cianură pentru investitori...
