Vicepreședintele ASF Mircea Ursache spune că, în prezent, proiectul unei contrapărți centrale românești este departe de a fi realizat. În același timp, varianta apartenenței BVB la o contraparte regională este iarăși o necunoscută.
Instrumente care ar majora considerabil lichiditatea de la Bursa de Valori București și care ar oferi posibilitatea investitorilor pentru o gestiune mai bună a portofoliilor, precum tranzacțiile în marjă și vânzările în lipsă, pot fi realizate din punct de vedere tehnic, dar nimeni nu își asumă riscul împrumutului de acțiuni atât timp cât nu există o contraparte centrală.
Proiectul pentru o astfel de instituție națională, lansat în luna septembrie a anului trecut de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) împreună cu Ministerului Finanțelor Publice (MFP) au lansat în septembrie 2016 un astfel de proiect, însă acum acesta este trecut la capitolul nerealizări de către vicepreședintele supraveghetorului pieței Mircea Ursache. „ Din punctul meu de vedere, în acest moment, proiectul unei contrapărți centrale românești este pus în așteptare”, a declarat pentru Profit.ro oficialul instituției.
CITEȘTE ȘI Proiectul de fuziune între Bursele din București și Sibiu indică un raport de schimb de 83 acțiuni Sibex la 1 acțiune BVBPe varianta unei contrapărți naționale nu au mers nici Banca Națională a României (BNR) și nici operatorul de piață Bursa de Valori București (BVB), așa încât un astfel de proiect este suspendat.
Ursache nu contează în acest moment nici pe sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), instituție care anterior își exprimase intenția de a finanța proiectul unei contrapărți centrale care să asigure dezvoltarea pieței de capital românești. Probabil, BERD va merge tot pe varianta unei contrapărți centrale regionale, construită, desigur, pe o osatură românească, a mai spus Ursache.
Opțiunea strategică a Bursei de Valori București era încă de la începutul anului trecut aceea de a merge în proiectul unei contrapărți centrale regionale. Pe de o parte, piața de capital românească nu are masa critică pentru ca ea singură să susțină o astfel de structură, iar, pe de altă parte, BVB a vrut să fie parte într-un proiect în care să și câștige și bani din această activitate și nu doar se conecteze la contraparte centrală europeană deja existentă.