Miniștrii de Finanțe din zona euro au ajuns joi la un acord pentru deblocarea finanțării Greciei, care va primi împrumuturi de 8,5 miliarde de euro, după luni de zile de incertitudini legate de capacitatea țării de a rambursa datoriile scadente în iulie, transmite Bloomberg.
Decizia a fost luată după ce participanții au încercat să ofere mai multă claritate referitoare la posibilele măsuri de relaxare a serviciului datoriei publice a statului elen, scrie News.ro.
La întâlnirea de joi, miniștrii și-au reafirmat angajamentul de a susține Grecia, dar nu au oferit măsuri ferme, despre care au spus că vor veni abia la încheierea actualului program de salvare, de 86 de miliarde de euro, la jumătatea anului 2018.
”Este o decizie foarte constructivă, care va juta Grecia, precum și piața internațională, de a crește treptat credibilitatea”, a declarat ministrul de Finanțe din Luxemburg, Pierre Gramegna.
El a adăugat că obiectivul este ca Grecia să revină pe piețele financiare în următoarele luni sau an.
Acordul este însă insuficient pentru a convinge FMI să participe acum la finanțarea Greciei, lucru care era dorit de statele din zona euro înc de la semnarea actualului program de salvare, în 2015.
FMI nu vrea să participe la finanțarea Greciei până când datoria publică a acesteia, de 315 miliarde de euro, nu va deveni sustenabilă.
În schimb, FMI ar urma să propună ca instituția să ofere Greciei un acord stand-by preventiv, pe termen de 14 luni.
”Voi propune board-ului executiv aprobarea unui nou acord stand-by preventiv Greciei”, a declarat directorul general al FMI, Christine Lagarde.
Ea a adăugat că mărimea programului va fi probabil în jur de 2 miliarde de dolari, în funcție de materializarea măsurilor de relaxare a datoriilor statului grec.
În urma acestui compromis, Grecia primește mai puțin decât și-au dorit autoritățile de la Atena. Recunoașterea de către FMI că datoria Greciei va deveni sustenabilă ar fi deschis calea pentru ca obligațiunile țării să fie incluse în programul Băncii Centrale Europene (BCE) de suplimentare a lichidităților, ceea ce i-ar fi redus costurile de împrumut și ar fi ușurat revenirea pe piața financiară.
În lipsa participării FMI la programul de salvare, includerea în programul BCE de achiziții de active rămâne improbabilă, potrivit unor oficiali europeni.
”Luăm notă de discuțiile din Eurogrup, pe care le vedem ca un prim pas spre sustenabilitatea datoriilor Greciei”, a afirmat un purtător de cuvânt al BCE, într-un comunicat.
Acordul poate elimina incertitudinile legate de perspectivele economice ale Greciei, întrucât limitează costurile de refinanțare la 15% din PIB pe termen mediu și la 20% ulterior.
Între timp, creditorii au convenit că surplusul bugetului primar al Greciei, care exclude dobânzile și este esențial pentru stabilirea amplorii măsurilor de relaxare a datoriilor, va fi de circa 2% din PIB în perioada 2023-2060.
Statele din zona euro au mai convenit extinderea mediei ponderate a maturităților și amânarea plății unor dobânzi pentru unele împrumuturi primite de Grecia prin programele de salvare cu până la 15 ani. Măsurile vor fi activate anul viitor, în funcție de analiza referitoare la sustenabilitatea datoriilor.
În urma eforturilor ministrului francez de Finanțe, a fost adăugată o prevedere pentru recalibrarea reprofilării datoriilor pentru a ține seama de creșterea economică. Detaliile vor fi stabilite la încheierea programului de salvare, împreună cu restul măsurilor. Obiectivul este ca atunci când creșterea economică va fi sub așteptări, grecia va plăti mai puțin din datorii.
Pe termen lung, în caul unui scenariu advers, ar putea fi activat un mecanism de urgență, se mai arată în comunicatul miniștrilor de Finanțe. Mecanismul ar putea include măsuri ca o nouă reprofilare a împrumuturilor Greciei și amânarea plăți dobânzilor.
