Legea privind darea în plată a fost publicată joi seara în Monitorul Oficial astfel că poate fi aplicată începând cu 13 mai.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat, tot joi, că a promulgat proiectul legii privind darea în plată.
Anterior, reprezentanții Asociației Române a Băncilor i-au transmis președintelui o scrisoare în care i-au cerut să conteste la Curtea Constituțională această lege. Mai mulți președinți de bănci au arătat că, în cazul în care legea nu va fi contestată de președinție, o vor face individual băncile, acest lucru fiind însă posibil doar dacă se va ajunge în instanță în momentul în care prima casă va fi dată în plată, iar banca va refuza să accepte și va cere verificarea constitutionalității prevederilor care permit aplicarea retroactivă, pentru creditele acordate în trecut.
"Legea adoptată inițial de Parlament nu a fost foarte bine elaborata. Parlamentul a luat în considerare aceste observații pe care le-am trimis, a modificat legea, a trimis legea în forma nouă. Am apreciat faptul că Parlamentul a ținut cont de observațiile mele, considerând că legea, în forma în care a ajuns la mine, este în regulă. Ca urmare, am promulgat-o. Legea adoptată inițial de Parlament nu a fost foarte bine elaborata. Parlamentul a luat în considerare aceste observații pe care le-am trimis, a modificat legea, a trimis legea în forma nouă. Am apreciat faptul că Parlamentul a ținut cont de observațiile mele, considerând că legea, în forma în care a ajuns la mine, este în regulă. Ca urmare, am promulgat-o", a declarat Iohannis.
Legea privind darea în plată oferă debitorilor opțiunea de a ieși din contractele de credit ipotecar, fără penalități, dacă lasă băncii locuința.
Proiectul, unul dintre cele mai dezbătute din ultimii ani, a fost aprobat în urmă cu două săptămâni de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, după ce documentul a fost retransmis spre dezbatere de către Iohannis.
CITEȘTE ȘI Amenzile de circulație cresc de duminică. Care sunt noile amenzi și pentru ce vor fi aplicate De darea în plată vor putea benficia doar consumatorii, adică persoanele care nu au acționat ca profesioniști, în scopul de a face profit. De asemenea, ipoteca trebuie să fie o locuință, și nu orice tip de imobil, iar valoarea creditului la momentul contractării nu poate depăși 250.000 de euro. Cei care au luat credite Prima Casă au fost excluși explicit de sub acoperirea legii, după ce guvernul a amenințat că darea în plată va închide programul cu garanții de stat.
Pentru a închide socotelile cu banca, instituția financiară nebancară sau cesionarul de creanță, debitorul începe cu o simplă notificare, depusă prin intermediul unui executor judecătoresc, avocat sau notar public, prin care arată că vrea să cedeze creditorului ipoteca.
Din acest moment se stinge dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților ipotecari sau personali, care sunt eliberați astfel de obligații. Și se suspendă orice executare silită sau acțiune împotriva debitorului, precum și plata ratelor.
Dacă banca refuză să ia act de cedarea imobilului de către debitor, și să încheie un act translativ de proprietate, atunci debitorul poate apela la instanță, care va judeca cu celeritate o astfel de procedură.
Cum nu plătește rate, datornicul nu are niciun interes să se grăbească să plece din casă.
Cei mai tentați de darea în plată ar putea fi debitorii ai căror casă valorează mai puțin decât creditul, în special acolo unde diferențele sunt foarte mari, ca urmare a căderii pieței imobiliare după spargerea bulei din 2007-2008. Creditele în franci elvețieni sunt cele mai sensible la această evoluție, din cauza deprecierii puternice a leului față de moneda elvețiană.
BNR estimează la 2,8 miliarde de lei pierderile băncilor, dacă toți debitorii cu credite mai mari decât valoarea casei vor da în plată. În același timp, însă, oficialii BNR nu se așteaptă ca un număr însemnat de oameni să renunțe la locuințele pentru care au plătit rate ani de zile.
Bancherii susțin că aplicarea legeii la soldul actual de credite este neconstituțională și că vor depune contestații în instanță atunci când legea vor avea primele cazuri de dare în plată.
Băncile au solicitat ca legea să se aplice doar pentru viitor, cu un plafon de 150.000 de euro și de la un grad de îndatorare mai mare de 65%, și doar pentru cei care au cumpărat o locuință, iar programul Prima Casă să fie exclus. De asemenea, au solicitat ca debitorii să aibă opțiunea să opteze ce fel de credit accesează, cu sau fără dare în plată. Asta pentru că, spun băncile, avansul va crește, în condițiile în care riscul băncii crește, și unii oameni nu-și vor permite să plătească cash 40% din valoarea unei case, față de 15-20% cât este în prezent.
